Alimentele ieftine ar putea deveni o excepție. Scumpirile pot afecta investițiile, dobânzile și întreaga economie

Accesul îndelungat la hrană relativ ieftină a devenit parte a modelului economic din statele dezvoltate. O schimbare durabilă ar modifica felul în care gospodăriile își împart veniturile.

Legătura dintre agricultură și restul economiei devine vizibilă când presiunile se acumulează. Costurile pot trece de la producători către magazine, alte industrii și piețele financiare.

Fenomenele extreme anunță presiuni de durată

Poate că nu pare așa după ani de creșteri ale prețurilor și tablete de ciocolată tot mai mici, dar, în majoritatea țărilor dezvoltate, alimentele sunt încă destul de ieftine. Ele reprezintă doar 10% din cheltuielile săptămânale medii ale gospodăriilor din Regatul Unit, arată datele oficiale, iar ponderea lor a scăzut timp de decenii. Însă fermierii din mare parte a lumii se află sub presiune. Ce se întâmplă dacă era alimentelor ieftine ajunge la final?

O vară cu fenomene meteorologice extreme în emisfera nordică oferă o imagine a impactului potențial al schimbărilor climatice: zeci de mii de hectare de terenuri agricole au fost cuprinse de incendii de vegetație în Europa continentală, iar fermierii britanici se pregătesc pentru „una dintre cele mai slabe recolte din toate timpurile”, potrivit liderului National Farmers’ Union.

În continuare, un fenomen meteorologic El Niño neobișnuit de puternic amenință să perturbe agricultura din America de Sud, Africa și Asia. Cercetările realizate de o echipă de oameni de știință și economiști ai Băncii Centrale Europene estimează că șocurile climatice ar putea adăuga între 0,9 și 3,2 puncte procentuale ratei anuale a inflației alimentare la nivel mondial până în 2035. Evoluția ar majora ratele generale ale inflației cu 0,3 până la 1,2 puncte procentuale.

Inflația alimentară poate rămâne peste media istorică

Dincolo de climă, fermierii din SUA au anticipat cea mai gravă scădere din ultimii 40 de ani, în timp ce războiul majorează prețurile combustibililor și îngrășămintelor. Dacă adăugăm costurile tot mai mari cu forța de muncă, creșterea populației și rentabilitatea scăzută, care îngreunează investițiile fermierilor în viitor, analiștii UBS susțin că lumea se îndreaptă către o inflație alimentară „structural mai ridicată” decât media istorică de aproximativ 2,5%.

Dacă au dreptate, impactul asupra investitorilor ar fi amplu. Cercetarea UBS a evidențiat peste 100 de grupuri listate care ar putea fi afectate: pozitiv în cazul companiei suedeze Alfa Laval, de exemplu, care furnizează echipamente pentru fermele de lactate; negativ în cazul retailerilor și grupurilor hoteliere precum Next și Accor, care ar pierde dacă oamenii reduc cheltuielile discreționare pentru a face față prețurilor mai mari la alimente.

Efectele pot ajunge la dobânzi și investiții

Situația acoperă doar companiile cu o expunere relativ directă, însă efectele secundare potențiale ar putea fi mult mai ample și pot influența economii întregi. Responsabilii băncilor centrale care stabilesc dobânzile analizează adesea măsuri „de bază” ale inflației, care exclud alimentele, dar, pentru consumatori, cumpărăturile săptămânale reprezintă un reper important al schimbărilor de prețuri. Dacă încep să solicite majorări salariale, ar putea determina autoritățile monetare să înceapă creșterea dobânzilor. Brusc, într-un asemenea scenariu, o recoltă slabă în Brazilia influențează dobânzile ipotecare din Franța.

Investițiile determinate de criterii de mediu au ieșit recent din modă, fiind prinse în reacția negativă față de aspectele sociale și de guvernanță. Însă preocuparea pentru climă nu este o modă menită să creeze o stare de bine. O inflație alimentară permanent mai ridicată ar reprezenta o schimbare structurală, cu efecte economice la fel de ample precum dezvoltarea inteligenței artificiale sau răspândirea medicamentelor GLP-1. Ce legătură are un portofoliu de investiții cu prețul ouălor? Una foarte mare, se pare, potrivit FT.