APIA cere clarificări pentru Rabla 2026. Criteriul european ridică semne de întrebare pe piața auto

APIA spune că schimbarea trebuie explicată clar și aplicată egal în piață. Asociația susține că nu a fost consultată direct de Ministerul Mediului. Reprezentanții industriei cer reguli predictibile pentru dealeri, importatori și cumpărători. Forma finală a programului poate influența vânzările și reînnoirea parcului auto național.

Lipsa consultărilor, criticată de APIA 

Președintele APIA, Dan Vardie, a declarat că organizația nu a participat la discuțiile privind noul Program Rabla. El a spus că Ministerul Mediului a vorbit public despre consultări cu patronatele din industrie, însă APIA nu s-ar fi aflat printre interlocutori. Vardie a explicat că organizația a cerut de patru ori o întâlnire cu Ministerul Mediului. Potrivit acestuia, răspunsurile au venit prin Administrația Fondului pentru Mediu și nu au dus la o consultare propriu-zisă.

„APIA a făcut cerere în scris la Ministerul Mediului către doamna ministru, de patru ori. De patru ori am primit un răspuns de la AFM, de la domnul președinte Bănică, în care scria simplu: Vă mulțumim pentru intenție, momentan nu e cazul, vă căutăm noi”, a spus Dan Vardie. APIA afirmă că reprezintă mărcile auto comercializate în România. Din acest motiv, organizația consideră necesară includerea sa în discuțiile tehnice despre program.

Dialogul cu industria și impactul asupra pieței

Vardie a susținut că o politică publică importantă trebuie construită prin dialog real. În opinia sa, deciziile privind piața auto trebuie analizate economic și concurențial înainte de aplicare. Proiectul AFM prevede 300 de milioane de lei pentru Rabla 2026, sumă destinată persoanelor fizice. Alocarea este mai mare decât cea din 2025, când programul a avut 200 de milioane de lei.

Totuși, APIA raportează bugetul propus la nivelurile din edițiile anterioare. În 2024, Programul Rabla a avut 1,3 miliarde de lei, dintre care 300 de milioane pentru Rabla Clasic și un miliard pentru Rabla Plus. „Da, suma reprezintă o creștere față de nivelul extrem de redus de 200 de milioane de lei alocat în 2025. Însă evaluarea reală a Programului Rabla trebuie raportată la nevoile pieței și la dimensiunea pe care programul a avut-o în trecut”, a declarat Dan Vardie.

Bugetul, de 4 ori mai mic decât cel din 2024

Șeful APIA a mai spus că fondurile propuse sunt mult sub nivelul din 2024. Potrivit acestuia, bugetele inițiale depășeau atunci 1,2 miliarde de lei. „Bugetul acesta, de 300 de milioane, este de 4 ori mai mic decât a fost în 2024. Cele 300 de milioane sunt o decizie politică și sunt departe de nevoile pieței”, a afirmat președintele APIA.

În opinia organizației, reînnoirea parcului auto cere fonduri mai consistente și reguli stabile. Dealerii au nevoie de timp pentru pregătirea ofertelor și a stocurilor. Cumpărătorii trebuie să știe clar ce modele sunt eligibile și ce valoare va avea sprijinul acordat. O noutate discutată pentru Rabla 2026 privește orientarea programului spre automobile produse și asamblate în Europa. În edițiile anterioare, criteriile urmăreau mai ales emisiile, motorizarea și casarea unei mașini vechi.

Criteriul european are nevoie de clarificări

APIA cere o definiție exactă pentru termenul „Made in Europe”. Organizația spune că trebuie stabilit dacă regula se referă la fabricare, asamblare sau la ponderea componentelor europene. Discuția este importantă mai ales pentru automobilele electrice, unde bateria are un rol esențial. Dan Vardie a afirmat că producția de celule pentru baterii rămâne concentrată în Asia. „În Europa nu există, încă o dată, vorbim de regim industrial, nimic care să spună că europenii au reușit să facă niște baterii. Toate sunt făcute cu celule în China”, a spus acesta. APIA amintește că unele vehicule electrice produse în China sunt deja supuse unor taxe suplimentare la nivel european. Printre exemplele discutate se află Tesla Model 3, BYD Dolphin Surf și Dacia Spring.

Asociația susține că produsele omologate și vândute legal în Uniunea Europeană trebuie tratate egal. Dan Vardie a spus că statele membre nu ar trebui să introducă reguli suplimentare prin programe naționale. „Statele membre nu pot introduce suplimentar mecanisme indirecte de penalizare prin programe naționale fără riscuri juridice și concurențiale evidente. Consumatorul trebuie să aibă libertatea de a alege, iar statul are obligația de a asigura un cadru corect, predictibil și competitiv pentru întreaga piață”, a punctat președintele APIA, potrivit Agerpres. Pentru industria auto, miza Programului Rabla 2026 nu ține doar de valoarea voucherelor. La fel de importante sunt claritatea criteriilor, consultarea actorilor implicați și încrederea în regulile finale.