Economia Chinei a frânat în aprilie. Vânzările retail au crescut cu doar 0,2%

Datele arată o problemă veche, dar tot mai vizibilă. Republica Populară Chineză produce în continuare mult, exportă bine și investește în tehnologie. Însă consumul intern rămâne slab, iar investițiile sunt trase în jos de criza imobiliară și de prudența companiilor.

Producția industrială a încetinit

Producția industrială a crescut cu 4,1% în aprilie, față de aceeași lună a anului trecut. Ritmul este sub cel din martie, când avansul fusese de 5,7%. Este și sub estimările economiștilor consultați de Reuters, care mizau pe o creștere de 5,9%.

Încetinirea contează pentru economia globală. RP Chineză rămâne fabrica principală a lumii. Când producția ei încetinește, efectele se pot vedea în lanțurile de aprovizionare, în comerț și în cererea de materii prime.

Totuși, nu toate zonele merg prost. În primele patru luni, producția industrială a crescut cu 5,6%. Producția de echipamente a urcat cu 8,7%, iar industria high-tech a avansat cu 12,6%.

Consumatorul chinez rămâne prudent

Cea mai mare problemă vine din consum. Vânzările retail au crescut în aprilie cu doar 0,2%. În martie, creșterea fusese de 1,7%. Datele au fost mult sub prognoza de 2% indicată de economiști.

Aceasta este o veste proastă pentru Beijing. Autoritățile încearcă de mai mult timp să reducă dependența de exporturi și investiții. Pentru asta, au nevoie de un consum intern mai puternic.

Problema este că gospodăriile chineze rămân prudente. Criza imobiliară a lovit averea populației. Veniturile sunt percepute ca nesigure, iar achizițiile mari sunt amânate.

Mașinile arată slăbiciunea cererii

Un semnal dur vine din piața auto. Vânzările interne de mașini au scăzut în aprilie cu 21,6% față de anul trecut. Este a șaptea lună consecutivă de declin.

Pentru RP Chineză, acest lucru este important. Auto este un sector mare, cu efecte în metalurgie, electronice, baterii, transport și servicii financiare. O scădere de asemenea amploare arată că gospodăriile evită cheltuielile mari.

În același timp, producătorii chinezi caută creștere în exterior. Exporturile de mașini, baterii și produse tehnologice devin tot mai importante. Dar exportul nu poate compensa la nesfârșit un consum intern fragil.

Investițiile au intrat pe minus

Investițiile în active fixe au scăzut cu 1,6% în primele patru luni ale anului. Este o schimbare abruptă față de primul trimestru, când indicatorul era încă pe plus, cu 1,7%.

Criza imobiliară rămâne principala frână. Investițiile în dezvoltări imobiliare au scăzut cu 13,7% în primele patru luni. Suprafața locuințelor noi vândute a coborât cu 10,2%, iar valoarea vânzărilor a scăzut cu 14,6%.

Aceasta este rana deschisă a economiei chineze. Imobiliarele au fost ani întregi motor de creștere. Acum, sectorul trage în jos investițiile, încrederea și cererea pentru bunuri de folosință îndelungată.

Exporturile încă ajută economia

Partea bună vine din comerțul exterior. În aprilie, exporturile chineze au crescut cu 9,8%, iar importurile au urcat cu 20,6%. În primele patru luni, comerțul total cu bunuri a avansat cu 14,9%.

Exporturile de produse mecanice și electrice au crescut cu 17,6% în primele patru luni. Această zonă include multe produse cu valoare adăugată mai mare. Ea susține economia într-un moment în care cererea internă este slabă.

Totuși, dependența de exporturi are limite. Dacă tensiunile geopolitice cresc sau costurile cu energia urcă, marjele fabricilor pot fi afectate. Iar un conflict prelungit în Orientul Mijlociu poate scumpi inputurile industriale.

Șomajul a coborât ușor

Rata șomajului urban a scăzut în aprilie la 5,2%, de la 5,4% în martie. În primele patru luni, media a fost de 5,3%. Datele oficiale arată o piață a muncii relativ stabilă.

Acest indicator ajută imaginea de ansamblu. Totuși, stabilitatea șomajului nu rezolvă problema consumului. Oamenii pot avea locuri de muncă, dar tot pot evita cheltuielile mari.

Aici apare paradoxul chinezesc. Economia nu se prăbușește. Dar nici nu generează suficientă încredere pentru o revenire clară a cererii interne.

Energia și conflictul din Orientul Mijlociu complică tabloul

Costurile mai mari la energie adaugă presiune. Reuters notează că economia chineză se confruntă cu prețuri mai mari ale producției, pe fondul războiului din Iran și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Pentru fabrici, energia scumpă înseamnă marje mai mici. Pentru consumatori, poate însemna prețuri mai mari. Iar pentru autorități, înseamnă o ecuație dificilă: economie mai slabă, dar riscuri inflaționiste mai mari.

Beijingul are instrumente de sprijin. Poate folosi politica fiscală, creditarea și investițiile publice. Însă stimulentele mari pot adânci problemele de datorie și pot menține sectoare ineficiente în viață.

Miza pentru economia globală

RP Chineză a crescut cu 5% în primul trimestru, la limita superioară a țintei oficiale pentru 2026. Datele din aprilie sugerează însă că începutul trimestrului al doilea este mai slab.

Pentru economia globală, frânarea RP Chineze contează. Cererea chineză influențează prețurile materiilor prime, producția industrială și comerțul internațional. O RP Chineză mai slabă poate reduce presiunea pe unele prețuri, dar poate lovi exportatorii dependenți de piața chineză.

Pentru Europa, efectul este amestecat. Pe de o parte, o cerere chineză mai slabă poate tempera anumite costuri. Pe de altă parte, exportatorii europeni pot simți reducerea comenzilor, mai ales în industrie, auto și bunuri de capital.

Există producția, dar lipsește consumul

Datele din aprilie arată o economie cu două viteze. Producția high-tech și exporturile rezistă. Consumul, investițiile și imobiliarele rămân fragile.

Aceasta este problema strategică a Beijingului. RP Chineză poate produce foarte mult. Dar are nevoie ca populația și firmele să cumpere mai mult în interiorul țării. În final, economia chineză nu transmite un semnal de criză. Transmite însă un semnal de oboseală. Iar pentru a menține creșterea aproape de țintă, Beijingul va trebui să decidă dacă mai așteaptă sau apasă din nou pe pedala stimulentelor.