Hong Kong a atras fluxuri de capital de 2.500 de miliarde de euro doar anul trecut. Cât va mai dura „miracolul” asiatic

În 2025, Hong Kong-ul, care are statut de regiune administrativă specială chineză. a reușit să atragă 2,9 trilioane de dolari (2,5 trilioane de euro). Este cu 10,7% mai mult decât în anul precedent, potrivit unui raport recent al Boston Consulting Group (BCG). Potrivit analiștilor citați, diferența va continua să crească. Până la sfârșitul deceniului, piața asiatică va depăși Elveția cu 600 de miliarde de dolari (aproximativ 519 miliarde de euro).

Forța motrice din spatele acestei schimbări este creșterea rapidă a averii financiare din China continentală. Aceasta a crescut cu 15% anul trecut și a găsit în Hong Kong o poartă de acces către piețele globale. Activele transfrontaliere din China continentală reprezintă aproape 60% din fluxurile de investiții către teritoriul semi-autonom. Restul provine în principal din Taiwan (13%) și Japonia (7%). Tot acest aflux de finanțe a consolidat poziția Hong Kongului ca centru al investițiilor asiatice.

Averea financiară globală a ajuns la 333 de trilioane de dolari

Analiza BCG evidențiază modul în care fragmentarea geopolitică consolidează apariția a două centre financiare nevralgice. Primul este centrat în jurul Hong Kongului și al Singaporeului. Acesta canalizează capitalul din China continentală, India și Asia de Sud-Est. Cel de-al doilea centrat pe Elveția, Statele Unite și Marea Britanie și gestionează averea Europei, Orientului Mijlociu și Americii Latine.

Studiul arată că, în ciuda acestui scenariu global extrem de tensionat, marcat de tensiuni economice și războaie tarifare, averea financiară globală a crescut cu 10,7%. Valoarea totală a ajuns la 333 de trilioane de dolari în 2025. Este cea mai mare rată de creștere din ultimii cinci ani. Evoluția survine într-un context în care investitorii caută „o cerere mai mare de diversificare geografică”.

Revenirea în forță a Hong Kongului de pe piața bursieră, după ani de stagnare, a contribuit la reînnoirea atractivității sale. Atractivitatea a fost susținută și de sectorul asiati al producției de înaltă tehnologie aflat în plină expansiune.

Bursa din Hong Kong a fost martora unora dintre cele mai mari oferte publice inițiale (IPO) din 2025. Cum este, de exemplu, gigantul chinez Contemporary Amperex Technology. Liderul mondial în producția de baterii pentru vehicule electrice a strâns aproximativ 4,06 miliarde de euro la debutul său.

„O structură cu stabilitate extraordinară”

După câțiva ani dificili, marcați de șocul pandemiei și de reprimarea protestelor pro-democrație din 2019, Hong Kong urmează calea trasată de autoritățile de la Beijing,.

Dong Shaopeng, cercetător principal la Institutul Chaoyang de Studii Financiare al Universității Renmin din Beijing, subliniază că intensificarea activității se datorează în mare măsură unui „mediu de investiții” cu „o structură de stabilitate extraordinară”. Dar și „nevoilor de internaționalizare a capitalului” ale companiilor chineze.

Rolul acestui teritoriu, adaugă el, este similar cu cel jucat în mod tradițional de Elveția. Țara Cantoanelor a fost timp de decenii „cel mai mare centru offshore de avere din lume, datorită stabilității extraordinare a mediului de investiții european”. Piața asiatică, la rândul său, este „o platformă financiară specială pentru întreaga Chină”. Un element esențial în condițiile în care industria prelucrătoare din China continentală reprezintă deja aproximativ o treime din cea mondială și menține un ritm puternic de export.

„O țară, două sisteme”

Dong prezintă piața asiatică ca un fel de buncăr într-o lume marcată de tensiuni comerciale și necomerciale. Aceasta asigurat protecție împotriva deteriorării securității economice în Europa și SUA. Fapt care a determinat în timp „înclinarea vechii hărți mondiale a averii offshore spre Est”, concluzionează el.

Potrivit specialiștilor, „companiile chineze care doresc să se extindă în străinătate obțin valută străină pentru aceste investiții prin listarea la Bursa de Valori din Hong Kong.” Procesul a accelerat din cauza situației internaționale. Dar și datorită sprijinului ambelor guverne, atât al celui de la Beijing, cât și al celui din Hong Kong.

Moneda oficială a Beijingului, renminbiul, nu este liber convertibil. China își menține sub control conturile de capital și limitează potențialul unor orașe precum Shanghai sau Shenzhen de a deveni centre financiare internaționale. Acest lucru asigură „o viață lungă pentru principiul «o țară, două sisteme»”, susțin experții, referindu-se la principiul în baza căruia Beijingul administrează Hong Kongul.

Cât va mai dura miracolul

BCG avertizează însă asupra dependenței ridicate de fluxurile provenite din China continentală. Un alt factor de risc important este reprezentat de activitatea de reglementare a guvernului comunist: „Aceeași concentrare leagă strâns traiectoria sa de evoluția economică și legislativă a continentului”, avertizează analiștii.

De fapt, Beijingul, se confruntă cu o încetinire economică. Fenomenul este amplificat de consumul tot mai scăzut și de spargerea unei uriașe bule imobiliare. În aceste condiții, Republica Populară a început să-și intensifice supravegherea asupra ieșirilor de capital.

Pe 22 mai, guvernul chinez a anunțat măsuri severe împotriva investițiilor transfrontaliere. Beijingul a sancționat trei brokeri online pentru că au ajutat ilegal investitori chinezi să cumpere acțiuni pe piețele străine, inclusiv în Hong Kong.

Unii analiști avertizează că acest lucru ar putea semnala sfârșitul bulei din ultimii ani. Alicia García Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific și Orientul Mijlociu la Natixis, consideră că ieșirile substanțiale de capital din China s-au datorat în mare parte temerii investitorilor locali și a persoanelor înstărite față de noile impozite pe capital impuse de Beijing.

„Acest lucru îi determină pe oameni să-și retragă banii cât mai repede posibil”, spune analistul. Fenomenul transformă Hong Kong-ul într-un „megacentru” financiar prin canalizarea ieșirilor de capital prin „canale legale”. Însă, în urma recentelor măsuri de control luate de guvernul chinez, previziunile sunt că a doua jumătate a anului se va prezenta „mult mai prost”, potrivit elpais.