Victoria lui Peter Magyar are impact pe piețele financiare. Investitorii pariază pe relansarea economică a Ungariei

Forintul maghiar și-a crescut cotația cu 2,1% față de euro în prima zi de după alegerile în urma cărora Viktor Orban și-a recunoscut înfrângerea în fața lui Peter Magyar. Iar indicele BUX al bursei din Budapesta s-a majorat cu 3,3%. Și acţiunile celui mai mare grup petrolier din Ungaria, MOL, au avansat cu 7,25%. La rândul său, OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, a înregistrat un avansa de aproape 2,5%.

Rezultatele reprezintă o confirmare a pariurilor investitorilor care au mizat pe victoria partidului Tisza în fața formațiunii rivale Fidesz, aflată la putere de 16 ani. Majoritatea puternică obținută de formațiunea lui Magyar în Parlamentul de la Budapesta este văzută de către analiști ca un potențial motor de relansare economică. Frantisek Taborsky, analist la ING Bank, consideră supermajoritatea Tisza drept „încă un motiv pentru a prelungi creşterea forintului”.

Evoluția survine pe fondul unei schimbări a sentimentului pieţei. Dar și a speranțelor pe care și le fac investitorii vizavi de deblocarea accesului Ungariei la fondurile europene.

Așteptări mari, pe măsura promisiunilor

La prognozele optimiste contribuie și anunțurile repetate ale noului premier referitoare la demararea măsurilor pentru aderarea la zona euro. Un demers important, mai ales în actualul context economic și care i-ar permite Budapestei să își scadă costurile de împrumut. În prezent, Ungaria are printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Randamentul obligaţiunilor de stat la 10 ani în forinți are o valoare medie de aproximativ 7%.

Specialiștii au estimări optimiste în acest sens. Potrivit lui Michal Jozwiak, analist valutar la Ebury, piețele financiare se așteaptă la o dezgheţare semnificativă a relaţiilor dintre Bruxelles și Budapesta. Miza este considerabilă – deblocarea fondurilor europene pe care Ungaria nu le-a mai putut accesa, din cauza încălcărilor statului de drept, a riscurilor legate de corupţie şi a afectării independenţei justiţiei invocate de Comisia Europeană. Valoarea totală a acestor fonduri este estimată la 18 miliarde de euro. Suma este echivalentă cu aproximativ 8% din PIB-ul Ungariei pentru 2026.

De asemenea, se mizează și pe obținerea unor viitoare împrumuturi cu dobândă mică pentru cheltuielile de apărare. În acest caz este vorba de 17 miliarde de euro, ceea ce ridică suma toală la 35 de miliarde.

Investitorii s-au pregătit de schimbare

Victoria lui Peter Magyar la alegerile de duminică a fost un element luat în calcul de către investitorii internaționali. Prețurile acțiunilor companiilor legate de Viktor Orban au înregistrat scăderi bruște săptămâna trecută. Iar volatilitatea ridicată a pieței valutare era un indiciu al faptului că investitorii au pariat pe schimbare.

„Piața se poziționează pentru o înfrângere a lui Orban”, declara joi Viktor Szabo, manager de portofoliu de datorii din piețele emergente la Aberdeen, Londra. Szabo, ca și alți administratori de investiții, și-a mărit expunerea pe obligațiunile maghiare de stat în ultima perioadă.

Decizie luată în condițiile în care Budapesta are un deficit bugetar de peste 5%. Procentul datoriei publice din PIB a depășit 70% și continuă să crească. Iar agenția de rating S&P Global a plasat țara la doar o treaptă distanță de statutul de „junk”, potrivit Reuters.

Majoritatea puternică obținută de formațiunea Tisza în Parlamentul maghiar a generat însă speranțe. Noul guvern ar putea accesa rapid cel puțin 6,4 miliarde de euro din fondul de reziliență și redresare. Dacă acest lucru se va și întâmpla, efectele ar fi vizibile în economia reală. Dar și în consolidarea poziției partidului lui Magyar.

Avertismentele rămân

Deși în prezent estimările sunt pozitive, există încă numeroase avertismente venite din partea forurilor financiare internaționale. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că Ungaria are nevoie de o politică monetară strictă. Dar și de reforme structurale necesare pentru a-și reface rezervele și a relansa creșterea economică.

„Comisia Europeană a eliberat anterior fonduri ca răspuns la reforme. Astfel încât un guvern condus de Tisza ar putea, în mod plauzibil, să obțină acces la tranșe limitate. Cu toate acestea, este puțin probabil ca UE să reducă în mod oficial pragurile pentru deblocarea fondurilor înghețate”, au precizat analiștii de la Capital Economics, conform agenției citate.

Agențiile de rating, precum și unii diplomați ai UE sunt sceptici cu privire la posibilitatea eliberării fondurilor UE. „Nu există nicio disponibilitate de a acorda fondurile doar pe baza unei promisiuni. Așa cum a făcut UE în cazul lui Tusk în Polonia, care nu a reușit să-și îndeplinească majoritatea promisiunilor. Tisza ar trebui să demonstreze că poate îndeplini promisiunile. Dar dacă ceva este imposibil din punct de vedere legal și acest lucru poate fi demonstrat, atunci UE ar putea găsi o soluție”, a declarat un diplomat al UE.

Rămâne de văzut cât de dispus este Bruxellesul și principalii săi parteneri europeni să facă concesii. O ipoteză care poate fi luată în calcul, având în vedere entuziasmul cu care Ursula von der Leyen a salutat victoria lui Peter Magyar. „Vom începe să lucrăm cu guvernul cât mai curând posibil pentru a face progrese rapide, în beneficiul cetăţenilor maghiari. Este mult de muncă până când Ungaria va reveni pe drumul european”, a declarat președinta Comisiei Europene.