Petrolul scade cu aproape 3%. Cererea slabă bate, pentru moment, riscul din Strâmtoarea Hormuz

Petrolul Brent a coborât cu 2,5%, până la 86,73 dolari pe baril. WTI a pierdut 2,8% și a ajuns la 80,57 dolari.

Mișcarea arată că piața începe să se uite mai atent la consum. Până acum, războiul cu Iranul și situația din Hormuz au susținut prețurile. Acum, semnalele de încetinire economică trag în direcția opusă.

OPEC și IEA reduc din nou prognozele

OPEC și Agenția Internațională pentru Energie au revizuit în jos estimările pentru cererea de petrol din 2026. OPEC vede acum o creștere de numai 580.000 de barili pe zi. Este a patra reducere a prognozei făcută în acest an.

IEA merge și mai departe. Agenția estimează o scădere a cererii globale cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026.

Anterior, IEA anticipa o creștere de aproximativ un milion de barili zilnic. Diferența este uriașă și schimbă radical perspectiva asupra pieței. Ambele organizații indică aceleași probleme. Economia globală încetinește, combustibilii s-au scumpit, iar războiul cu Iranul afectează consumul și aprovizionarea.

Hormuz rămâne însă problema care poate schimba totul

Strâmtoarea Hormuz continuă să fie centrul riscului geopolitic. Washingtonul și Teheranul transmit mesaje contradictorii despre controlul acestei rute.

Traficul naval a rămas puternic afectat după operațiunile militare din iulie și începutul lunii august. Înaintea războiului, prin Hormuz trecea aproximativ 20% din consumul mondial de petrol. Negocierile dintre SUA și Iran nu au produs până acum un progres clar. Orice escaladare poate împinge din nou cotațiile rapid în sus.

Riscul este amplificat și de atacurile rebelilor yemeniți Houthi (controlați de Iran) din Marea Roșie și Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Europa și Asia se confruntă astfel simultan cu două puncte vulnerabile majore pentru transportul energetic.

Stocurile SUA au crescut cu 17,4 milioane de barili

Un alt semnal negativ pentru preț a venit din Statele Unite. Stocurile comerciale de petrol au crescut surprinzător cu 17,4 milioane de barili într-o singură săptămână.

O acumulare atât de mare sugerează fie o cerere mai slabă, fie o ofertă mai mare decât poate absorbi piața. În ambele cazuri, presiunea asupra prețului crește.

În paralel, rezerva strategică americană a scăzut puternic. Washingtonul a folosit masiv petrol din Strategic Petroleum Reserve pentru a compensa șocurile produse de conflictul cu Iranul. Acest mecanism are însă limite. Cu cât rezerva scade mai mult, cu atât spațiul pentru noi intervenții devine mai redus.

Piața intră într-un joc între cerere și geopolitică

Prețul petrolului este tras acum în două direcții. O economie mai slabă și cererea redusă împing cotațiile în jos. Riscurile de aprovizionare din Orientul Mijlociu le împing în sus.

Pentru consumatori, scăderea petrolului ar putea aduce în timp o presiune mai mică asupra carburanților. Efectul nu este însă automat și nici imediat.

Motorina și alte produse rafinate au propriile probleme de aprovizionare. Europa se confruntă deja cu importuri mai mici de diesel și cu prețuri ridicate. Pentru moment, investitorii par să acorde o greutate mai mare prognozelor slabe de consum. Orice incident major în Hormuz poate inversa însă rapid această logică.

Brent și WTI au scăzut astfel cu aproape 3%, chiar dacă riscul geopolitic rămâne ridicat, semn că piața începe să se teamă mai mult de slăbirea cererii globale, potrivit Investing.com.