De ce încetinește piața de logistică din România. Cererea a scăzut cu 56% la începutul lui 2026 

Efectul se vede deja în cererea de închiriere pentru spații logistice și industriale. Totuși, semnalele din piață nu indică o schimbare structurală majoră. Mai degrabă, sectorul pare să intre într-o etapă de recalibrare temporară.

Închiriearea de spații logistice încetinește pe fondul incertitudinilor

În primul trimestru din 2026, încrederea companiilor logistice din România s-a redus puternic. Potrivit datelor citate de Colliers, scăderea este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. România a fost depășită doar de Slovacia, Germania, Belgia și Ungaria. Această schimbare de ton s-a transferat rapid și în piața spațiilor logistice. Cererea de închiriere a coborât cu 56%, până la aproximativ 80.000 de metri pătrați. Volumul include doar tranzacțiile pentru care există informații publice. Prin urmare, activitatea reală ar putea fi ceva mai ridicată. Chiar și așa, companiile par mai prudente decât anul trecut. Multe planuri de extindere sunt analizate mai atent sau amânate. În acest context, proprietarii și chiriașii negociază mai atent costurile și suprafețele necesare.

Piața se recalibrează după rezultatele excepționale din 2025

Scăderea actuală vine însă după un an 2025 foarte puternic pentru sector. Anul trecut a adus un nivel record al activității, mai ales în a doua jumătate. Asta înseamnă că baza de comparație este una foarte ridicată. Din acest motiv, reculul din primele luni trebuie citit cu prudență. Consultanții spun că piața nu poate fi judecată după un singur trimestru mai slab. Structura cererii arată, de altfel, câteva semnale încurajatoare.

 Aproape trei sferturi dintre contractele contabilizate reprezintă cerere nouă. Acest lucru susține gradul de ocupare și arată interes real din partea chiriașilor. În plus, peste jumătate dintre tranzacții vizează spații de producție. Este o pondere mult peste media obișnuită din România. În anii foarte buni, aceasta a fost în jur de 20%. Înainte de pandemie, nivelul cobora chiar sub 10%. Cu alte cuvinte, producția compensează parțial slăbiciunea din segmentul logistic clasic. Această nuanță face diferența între o simplă răcire și o problemă de fond.

Infrastructura și deficitul de spații susțin perspectivele pe termen lung

Privită în ansamblu, România rămâne o piață cu loc important de creștere. Raportat la populație și economie, stocul local este încă sub nivelul altor piețe regionale. Asta înseamnă că există spațiu pentru noi dezvoltări în următorii ani. Stocul de spații industriale și logistice a trecut deja de 8 milioane de metri pătrați. Dacă ritmul investițiilor se păstrează, pragul de 9 milioane poate fi atins anul viitor. Pe termen mai lung, piața ar putea urca spre 15 milioane de metri pătrați, conform Profit.

 Un rol decisiv îl are infrastructura mare, aflată în extindere accelerată. Avansul autostrăzilor poate schimba direcția investițiilor în logistică și producție. În paralel, costurile competitive și productivitatea muncii rămân argumente importante pentru investitori. Interesul dezvoltatorilor pentru proiecte noi confirmă această direcție. Așadar, începutul slab din 2026 nu anulează perspectivele pozitive ale pieței. Acesta indică doar că piața logistică intră într-o perioadă de selecție și echilibru. Dacă mediul intern se stabilizează, sectorul poate reveni pe o traiectorie solidă.