Prețul motorinei a urcat cu 7,5% în doar o săptămână. Statul promite ieftinirea, după ce scumpirea a generat un efect de domino în toată economia

Ca să înțelegem amploarea impactului, sunt nevoie de câteva mici clarificări, înainte de a intra în subiect. Nu trebuie să ne întrebăm doar „eh, dar câte mașini personale sunt diesel?”. Să ne gândim că motorina este combustibilul care mută economia. Orice scumpire ajunge repede în tarifele tuturor domeniilor care o folosesc: transportatori, fermieri, distribuția de alimente și chiar prețul materialelor de construcții.

Ieftinirea circulă mai lent. Contractele și prețurile deja ajustate nu se întorc automat la nivelul anterior atunci când la totemul de la intrarea în benzinărie figurează niscaiva bănuți în minus față de ziua anterioară. La propriu, cu „floarea” de minus doi bani pe litru – nu se face „primăvară” în niciun portofel care tocmai a plătit un plin.

Prețul a trecut de pragul psihologic

La începutul lunii august, motorina standard costa 10,83 lei pe litru în unele stații Lukoil. La Petrom, Rompetrol și MOL, prețul trecea de 10,50 lei. Benzina depășise, la rândul ei, 9,40 lei pe litru.

În numai o lună, un plin de motorină s-a scumpit cu aproximativ 57 de lei. Pentru benzină, costul suplimentar era de circa 39 de lei. Diferența este suportabilă la o singură alimentare, dar devine mare pentru firmele cu zeci sau sute de vehicule.

Creșterea a venit într-un moment în care economia are probleme reale cu aprovizionarea. Atacurile din zona Mării Negre au afectat transportul petrolului kazah de la sondele din Asia Centrală – la rafinăria Petromidia. Rusia a limitat exporturile de motorină, după ce propria producție care îi finanțează războiul a fost lovită. Astfel, Rafinăria de la Năvodari a funcționat sub capacitatea normală. Colac peste pupăză, transportul carburanților de la rafinăriile Petromidia, Petrobrazi și Petrotel (situate în jumătatea estică a țării), către vest, a fost încetinit de lucrările feroviare de pe trasee.

Par multe și concrete. Dar, aceste cauze explică doar o parte din presiune. Însă, ele nu explică fiecare majorare de la pompă, ritmul creșterilor de prețuri și diferența dintre scumpirea rapidă și ieftinirea lentă.

O reducere după o scumpire

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, compară mecanismul cu promoțiile în care prețul este urcat înaintea reducerii. El estimează că motorina ar putea coborî spre 10-10,20 lei pe litru după aplicarea noii legi.

Dumitru Chisăliță spune că șoferii și companiile au achitat deja costul majorărilor. „Șoferii au plătit, transportatorii au plătit. Dar nu se oferă o reducere. Doar se returnează o parte dintr-o scumpire plătită deja”, avertizează el.

Logica este simplă. Dacă un preț justificat era 10,20 lei, iar motorina a urcat la 10,80 lei înainte să coboare la 10,30 lei, consumatorul nu a câștigat 50 de bani. A plătit peste nivelul considerat normal în perioada de vârf și rămâne cu un preț cu 10 bani mai mare decât prețul inițial. Bine, decât nimic, bun și așa.

Costul nu dispare când pompa afișează o reducere. Transportatorii și-au refăcut calculele, agricultorii au cumpărat motorină scumpă, iar distribuitorii au transferat deja o parte din cheltuială. Aceasta rămâne în prețuri și alimentează inflația.

Acciza poate scădea cu maximum 25%

Noua lege permite folosirea unei accize dinamice la motorină. Reducerea poate varia între 5% și 25%, în funcție de prețul pieței. Efectul calculat este cuprins între 17 și 85 de bani pentru un litru.

Actul normativ permite și plafonarea adaosului comercial la nivelul anului anterior. Într-o situație de criză, exporturile pot fi condiționate de acordul autorităților. Legea a fost promulgată și urmează să intre în vigoare la 9 august.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus, într-o intervenție televizată, că Ministerul Finanțelor lucrează la scenariile de reducere. Estimarea oficialului ajunge până la un leu pe litru, dar nivelul final va depinde de formula aleasă și de reacția pieței.

Eugenia Gusilov, expertă în energie, consideră că măsura este prea mică față de scumpirea suportată de populație. „Nu oferă un colac de salvare real pentru șoferi. Ar fi putut Guvernul să ofere mai mult. A lipsit voința politică și consensul partidelor pentru mai mult”, spune ea. În opinia sa, reducerea accizei nu produce automat o scădere egală a prețului final.

Aprovizionarea este tensionată, dar nu există penurie

Guvernul a convocat companiile petroliere pentru a urmări stocurile, importurile și distribuția. Majoritatea operatorilor și-au asigurat necesarul pentru august din producția internă și importuri. Problemele cele mai vizibile sunt pe transport și în vestul țării.

Carburanții ajunși la Oil Terminal sau Petromidia trebuie transportați către depozite și stații. Lucrările la calea ferată și traficul sezonier încetinesc livrările. Unele benzinării pot rămâne temporar fără anumite produse, fără ca piața să intre într-o penurie generală.

Cristian Bușoi a explicat această diferență în intervenția televizată. „Nu putem vorbi despre lipsă, penurie sau dispariția combustibilului din stații. Pot exista doar discontinuități temporare de câteva ore”, spune el.

Riscul mai mare vine din alimentarea Petromidia cu petrol kazah. Dacă fluxurile nu se reiau, autoritățile iau în calcul folosirea stocurilor de urgență. Companiile trebuie să păstreze rezerve care pot acoperi consumul pentru 30-45 de zile.

Consiliul Concurenței caută explicația majorărilor

Consiliul Concurenței monitorizează prețurile și cere informații direct de la companii. Autoritatea compară piața locală cu evoluțiile europene și așteaptă datele complete pentru săptămâna cu cele mai rapide scumpiri.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, nu exclude ca problemele de aprovizionare să fi împins prețurile în sus. El lasă deschisă și ipoteza că unii operatori au profitat de intervalul rămas până la aplicarea noilor reguli. Șeful Consiliului spune că analiza nu este încă încheiată. „Așteptăm datele aferente ultimei săptămâni. Le vom analiza și vom prezenta public concluziile”, afirmă el.

Autoritatea susține că plafonarea aplicată între aprilie și iunie a produs efecte. În acea perioadă, prețurile fără taxe din România au fost cu 10-15% sub nivelurile din alte state ale Uniunii Europene. În mod obișnuit, diferența este de numai 2-5%.

Această comparație arată că intervenția poate tempera piața. Nu răspunde însă la întrebarea dacă majorările din ultimele zile au reflectat integral costurile sau au inclus marje mai mari înaintea plafonării.

Transportatorii cer verificarea ultimelor 20 de zile

Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) cere verificarea urgentă a modului în care s-au format prețurile în ultimele 20 de zile. Organizația apreciază că marjele trebuie readuse la niveluri care reflectă costurile reale și climatul concurențial din piața de profil.

Transportatorii susțin că petrolul se afla sub maximele atinse în timpul conflictului din Orientul Mijlociu. În același timp, motorina din România ajunsese la valori istorice. Diferența ridică semne de întrebare privind viteza cu care scăderile internaționale sunt transmise la pompă.

Motorina reprezintă unul dintre cele mai mari costuri directe ale unui transportator. O scumpire de câteva procente poate șterge profitul unei curse sau poate împinge tariful în sus. De aici, costul ajunge la fiecare marfă transportată, iar bascularea creșterii de preț de la un furnizor la altul se sparge în capul consumatorului final. Adică, la capătul lanțului comercial.

Plafonarea poate reduce prețul pe termen scurt. Dacă nu există transparență asupra cotațiilor, fiscalității, cursului valutar și marjelor, piața va reveni însă la aceeași suspiciune după încheierea măsurii.

Consumatorul plătește repede și recuperează lent

Desigur că intervenția statului va aduce o ieftinire la pompă. Pentru șofer, orice reducere contează. Dar, pentru jucătorii din economie, important este și punctul de la care începe să scadă graficul prețului.

Dacă prețul a fost majorat înaintea intrării în vigoare a legii, o parte din beneficiul fiscal poate fi absorbită. Statul pierde venituri din acciză, dar consumatorul nu primește întreaga diferență. De aceea, controlul marjelor contează la fel de mult ca reducerea taxelor.

România nu are nevoie doar de o reducere temporară. Are nevoie de o explicație verificabilă pentru fiecare componentă a prețului. Altfel, șoferul va vedea câteva zeci de bani tăiați de pe panou, după ce a plătit deja scumpirea. Și nu doar în benzinărie, ci și în supermarket și în diferite facturi.