Producția mondială de petrol se prăbușește. AIE anunță cea mai mare scădere înregistrată vreodată

Principalul factor a fost războiul izbucnit în Orientul Mijlociu, la finalul lunii februarie. AIE avertizează că impactul din aprilie va fi și mai sever. Pe lângă petrol, criza lovește gazele naturale și alte materii prime esențiale.

Prăbușire istorică a producției mondiale

În raportul lunar publicat marți, AIE descrie o situație fără precedent pentru piața energetică mondială. Potrivit instituției, în martie s-au pierdut peste 360 de milioane de barili de petrol. Estimarea pentru aprilie este și mai gravă. Pierderile totale ar putea urca la 440 de milioane de barili. Scăderea vine după conflictul declanșat pe 28 februarie. Atunci au început atacurile aeriene americane și israeliene asupra Iranului. De atunci, aprovizionarea globală cu petrol a intrat într-o zonă de instabilitate majoră.

 AIE subliniază că luna martie a fost doar începutul unui șoc mai amplu. În aprilie, efectele războiului se văd mai clar în fluxurile comerciale. Piața nu mai poate conta acum pe încărcăturile expediate înaintea conflictului. Acest lucru amplifică presiunea asupra producției și asupra stocurilor disponibile. Directorul AIE, Fatih Birol, a transmis deja un avertisment ferm. El a declarat la Washington că aprilie va fi mai rea decât martie. Chiar și o eventuală soluție diplomatică nu ar produce efecte imediate. Lanțurile logistice rămân deja afectate, iar refacerea lor cere timp.

Strâmtoarea Ormuz, punctul critic al crizei

La începutul lunii aprilie, Iranul a impus aproape complet blocada Strâmtorii Ormuz. Această rută este vitală pentru transportul petrolului, gazelor și produselor rafinate. În februarie, înaintea ostilităților, peste 20 de milioane de barili traversau zilnic strâmtoarea. După blocadă, volumul a scăzut la numai 3,8 milioane de barili pe zi. Reducerea a afectat direct exporturile marilor producători din regiune. Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak au încercat rute alternative. Totuși, aceste soluții au acoperit doar o parte din necesarul pieței.

 AIE estimează că diminuarea exporturilor depășește 13 milioane de barili pe zi. Diferența trebuie compensată parțial prin folosirea rezervelor existente. Însă și rezervele respective sunt în scădere. De aceea, piața globală se confruntă cu o vulnerabilitate tot mai mare. Blocarea Ormuzului nu afectează doar petrolul brut. Sunt perturbate și livrările de gaze naturale și produse rafinate. Presiunea se transmite rapid către prețuri, transport și industrie.

Cererea globală încetinește, iar presiunile din piață rămân ridicate

Pe fondul crizei, AIE și-a revizuit puternic estimările privind cererea globală de petrol.
Instituția anticipează acum un consum mediu de 104,26 milioane de barili pe zi în 2026. În 2025, media fusese estimată la 104,34 milioane de barili pe zi. Așadar, cererea globală ar urma să scadă ușor, nu să crească. Este o schimbare majoră față de prognoza publicată în martie. Atunci, AIE estima o creștere a cererii cu 730.000 de barili pe zi. Acum, agenția vede o reducere medie de 80.000 de barili pe zi, potrivit Economica.

În următoarele luni, consumul ar urma să ajungă la 102,07 milioane de barili zilnic. Asta înseamnă un recul de 1,5 milioane de barili pe zi față de anul trecut. Este cea mai abruptă scădere de la șocul provocat de pandemia Covid-19. Fatih Birol afirmă că actuala situație depășește o simplă criză petrolieră. Ea afectează și îngrășămintele, produsele petrochimice și heliul. Efectele pot ajunge rapid în agricultură și industrie. AIE, organism creat după șocul petrolier din 1973-1974, avertizează că lumea intră într-o etapă critică. Pentru cele mai dezvoltate state, presiunea energetică actuală devine una dintre cele mai severe din istorie.