Peste 81% dintre români consideră impozitarea excesivă. Mai mult de jumătate au fost nevoiți să apeleze la economii

Potrivit celui mai recent studiu realizat de către Fundaţia Centrul de Formare APSAP, 8 din 10 români consideră impozitarea excesivă. Rezultatul este un semnal de alarmă, mai ales dacă este corelat cu alte rezultate ale cercetării, indică autorii studiului.

„Când 81,6% dintre respondenți spun că impozitarea este excesivă, cifra este deja un semnal politic și economic. Când 65,6% declară că apelează de regulă la servicii medicale private, semnalul devine personal. Iar când 58% consideră instituțiile publice nepregătite pentru atacuri cibernetice, problema intră direct în zona de continuitate a serviciilor de care depindem toți. Cele trei rezultate nu trebuie citite separat. Ele descriu aceeași fisură: cetățeanul contribuie obligatoriu, apoi cumpără din nou, individual, sănătate, competențe și siguranță. Statul încasează, însă nu mai convinge că transformă contribuția în servicii previzibile”, se arată în studiul citat.

Conform autorilor studiului, problema nu este doar de nivel al taxelor, ci de randament public. „Când contribuabilul plătește obligatoriu la stat, apoi cumpără separat sănătate, educație sau siguranță, întrebarea nu mai este doar cât colectează statul, ci ce întoarce”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP.

Suntem campionii UE la impozitare

Verdictul de impozitare excesivă a fost confirmat atât în mediul privat (83,6%), cât și în sectorul public (77,9%). De asemenea, studiul mai arată că 54,8% dintre respondenți au fost nevoiți în ultimele 12 luni să folosească din economii sau au rămas complet fără ele.

Un alt rezultat relevant este că aproape trei sferturi (72%) dintre subiecți cred că statul nu încurajează iniţiativa privată şi dezvoltarea economică. Iar 84,2% consideră corectă ideea că infrastructura digitală a statului a fost construită mai ales pentru colectarea taxelor.

Datele Eurostat pe 2024 arată însă că taxele și contribuțiile sociale au reprezentat 28,8% din PIB în România. A fost al doilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană, față de o medie de 40,4%. În același timp, România a încheiat 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 7,9% din PIB.

Și totuși, statisticile UE arată că un angajat român fără copii cedează statului 41,5% din salariul brut. Este cea mai mare pondere din Uniune, față de o medie europeană de 29,1%. Și în cazul familiilor cu un singur venit și doi copii, România rămâne pe primul loc, cu 33,4%, în timp ce media Uniunii este de doar 8%.

„România pare să aibă un stat care nu reușește să colecteze suficient de la economie, dar reușește să îi obosească tocmai pe cei care se conformează. Aceasta nu este eficiență fiscală. Este o penalizare a predictibilității”, concluzionează Bogdan-Costin Fârșirotu.

Contribuabilul nu compară doar cote

Autorii studiului consideră că „fiscalitatea nu mai poate fi discutată fără calitatea serviciilor: contribuabilul nu compară doar cote, ci și timpul pierdut, schimbarea regulilor și costul alternativelor private. Sănătatea publică are nevoie de rezultate vizibile pentru pacient, nu doar de bugete anunțate, pentru că alegerea privatului este un vot de neîncredere exprimat prin plată. Securitatea cibernetică trebuie tratată ca serviciu public esențial, în care auditul, procedurile, exercițiile și formarea oamenilor contează cel puțin cât tehnologia. Educația trebuie reconectată la competențe, cu programe relevante și profesori pregătiți, înaintea discursului generic despre reformă”.

Sutdiul APSAP a fost realizată pe un eșantion de 3.591 de respondenți, în perioada martie-august 2026.