România rămâne fără 1.400 MW de energie nucleară. Comisia Europeană vine cu un mecanism de ajutor

Bruxellesul spune că este în contact strâns cu autoritățile române și cu Transelectrica. Regulamentul european privind pregătirea pentru riscuri obligă statele membre să coopereze atunci când apare o criză de electricitate.

România poate cere ajutor de la alte state UE

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că mecanismul european merge dincolo de importurile comerciale obișnuite. Dacă situația o cere, statele membre își pot acorda asistență prin măsuri regionale sau bilaterale.

Ajutorul nu este însă automat și nici gratuit. Statele implicate trebuie să stabilească dinainte condițiile tehnice, juridice și financiare.

Țara care cere sprijin trebuie să plătească energia primită, transportul și celelalte costuri rezonabile. Regulamentul prevede explicit o „compensație echitabilă” pentru statul care furnizează ajutorul.

În lipsa unor acorduri deja pregătite, statele pot conveni măsuri ad-hoc. Principiul rămâne același: energia trebuie să poată ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.

UE are și măsuri care se activează imediat

Cadrul european nu intră în joc doar după apariția unei crize majore. Unele mecanisme funcționează automat pentru a corecta dezechilibrele din rețea.

Comisia dă exemplul unităților de stocare care oferă servicii de echilibrare. Într-un scenariu de subfrecvență, acestea pot trece automat în modul de generare.

Statele trebuie, în paralel, să pregătească planuri naționale pentru scenarii de criză. Acestea sunt construite pe riscuri regionale și naționale și trebuie actualizate periodic.

„Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Bruxellesul poate emite avize asupra acestor planuri. Coordonarea se face și prin grupuri în care participă autoritățile naționale, ENTSO-E și ACER.

România a activat deja alerta timpurie

România se află în stare de alertă energetică din 1 august. Situația s-a complicat după oprirea Unității 1 de la Cernavodă și reducerea puternică a producției hidro de la Porțile de Fier.

Joi, Unitatea 2 a fost și ea oprită controlat. Debitul scăzut al Dunării nu mai permitea centralei să asigure în condiții normale apa necesară răcirii.

Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună aproximativ 1.400 MW instalați. În condiții normale, ele asigură în jur de o cincime din producția de electricitate a României.

Țara a notificat deja situația la nivel european și a activat procedura de alertă timpurie. Aceasta presupune coordonare cu statele vecine și cu operatorii regionali.

Piața rămâne prima linie de apărare

Regulamentul european cere ca măsurile de piață să fie folosite înaintea intervențiilor administrative. Importurile comerciale, rezervele și serviciile de echilibrare trebuie epuizate înainte de măsuri excepționale.

Intervențiile care nu se bazează pe piață sunt permise doar în ultimă instanță. Ele trebuie să fie temporare, proporționale și să nu distorsioneze nejustificat concurența.

Asta înseamnă că România nu intră automat într-un mecanism de ajutor de urgență doar pentru că producția nucleară este zero. Sistemul trebuie mai întâi să folosească producția internă disponibilă, importurile și rezervele.

Totuși, oprirea ambelor reactoare a mutat securitatea energetică într-o zonă mai sensibilă. Dacă cererea crește sau alte capacități ies din funcțiune, sprijinul regional poate deveni esențial.

Mesajul Comisiei Europene este că există o plasă europeană de siguranță. Dar aceasta funcționează prin coordonare, acorduri între state și costuri plătite de țara care solicită ajutorul.