SUA strâng cleștele în jurul Iranului. UE intră în lupta economică, iar Coreea de Sud ia în calcul să trimită trupe

Campania poartă numele „Operation Economic Outcast” și urmărește tăierea legăturilor Iranului cu sistemul financiar global. În paralel, SUA încearcă să mențină deschisă una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

UE intră în campania de izolare economică

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a salutat sprijinul european și a spus că Uniunea Europeană a aderat oficial la campanie. Bruxellesul anunțase deja pe 31 august că susține presiuni economice suplimentare asupra Iranului și reluarea negocierilor de pace.

Operation Economic Outcast a fost lansată de administrația Trump la sfârșitul lunii august. Țintele includ activele digitale, tehnologiile avansate, aurul, aviația comercială și transportul maritim.

SUA vor și sancțiuni secundare împotriva companiilor și băncilor din alte țări care continuă să ajute Iranul. Primele vizate sunt instituțiile financiare care facilitează tranzacții legate de Teheran.

Bessent a avertizat că asemenea bănci pot fi scoase complet din sistemul bazat pe dolar. Washingtonul pregătește noi sancțiuni aproape săptămânal.

China este cheia pentru eficiența sancțiunilor

Miza reală este cât de mult poate Washingtonul să taie comerțul Iranului cu marile economii. Înainte de război, China cumpăra aproximativ 90% din exporturile iraniene de petrol supuse sancțiunilor.

Fără cooperarea Beijingului, izolarea economică totală a Iranului rămâne greu de obținut. Tocmai de aceea, sancțiunile secundare devin instrumentul principal al administrației americane.

Iranul a denunțat sprijinul UE și a acuzat blocul european că participă la ceea ce Teheranul numește „terorism economic”. Bruxellesul are deja propriul regim de sancțiuni împotriva programelor nucleare și balistice iraniene.

Noul pas leagă însă mai strâns politica europeană de strategia americană. Presiunea financiară este acum coordonată cu blocada navală și cu operațiunile militare din regiune.

Coreea de Sud analizează o implicare la Hormuz

În paralel, Coreea de Sud analizează opțiuni pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Hormuz. Sunt luate în calcul inclusiv măsuri militare, dar Seulul spune că nu a luat încă o decizie finală.

Presa sud-coreeană a relatat că guvernul ar putea cere aprobarea Parlamentului chiar în septembrie. Printre variante apar o aeronavă de patrulare maritimă, o navă logistică și o unitate pentru detectarea și neutralizarea minelor.

Pentru Coreea de Sud, miza este direct economică. Peste 60% din importurile sale de țiței trec în mod normal prin Strâmtoarea Hormuz.

Washingtonul a criticat deja lipsa de implicare a Seulului în războiul cu Iranul. O eventuală contribuție ar întări și relația militară dintre cele două state.

Hormuz ține încă petrolul sub presiune

Traficul prin strâmtoare rămâne mult sub nivelul de dinaintea războiului. Înaintea conflictului, prin Hormuz trecea aproximativ o cincime din fluxul mondial de petrol.

SUA mențin o blocadă navală pentru a limita exporturile iraniene. Comandamentul Central american spune că a redirecționat 87 de nave comerciale, a dezactivat trei și a abordat două pentru a impune regulile blocadei.

În ultimele zile au reapărut și atacurile directe. SUA au lovit ținte militare din Iran, iar Teheranul a răspuns cu atacuri asupra unor baze americane din Orientul Mijlociu.

Pentru piețe, combinația dintre sancțiuni, blocadă și lupte în jurul Hormuz înseamnă că riscul energetic rămâne ridicat. Brent s-a apropiat din nou de 100 de dolari pe baril, iar orice nouă întrerupere a transportului poate împinge prețurile mai sus.

Administrația Trump încearcă acum să izoleze Iranul financiar în timp ce își extinde presiunea militară asupra rutelor sale de export. UE s-a alăturat campaniei economice, iar Coreea de Sud analizează dacă va contribui și la securizarea strâmtorii Hormuz, potrivit CNBC.