Taxa pe coletele non-UE a adus 49 milioane lei la bugetul de stat. AUR cere eliminarea ei 

Cele mai multe comenzi vin din China, prin platforme precum Temu sau Shein. Guvernul spune că taxa acoperă costuri logistice, fiscale și administrative. Datele publicate de ANAF arată încasări importante încă din prima lună. În ianuarie 2026, taxa a adus aproape 49 de milioane de lei la buget.

AUR cere eliminarea taxei de 25 de lei

AUR a depus la Senat un proiect pentru eliminarea taxei logistice pe coletele non-UE. Inițiativa vizează comenzile cu valoare sub 150 de euro. Taxa se aplică din 1 ianuarie 2026. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025. Plata este gestionată de firmele de curierat și servicii poștale. Ele colectează, declară și virează banii către bugetul de stat.

Proiectul celor de la AUR a fost înregistrat pe 23 aprilie. El a fost trimis pentru avize către mai multe instituții. Printre ele se află Consiliul Fiscal, Guvernul și Consiliul Legislativ. AUR susține că taxa afectează comerțul online. Partidul afirmă că suma fixă lovește direct consumatorii. Argumentul principal este lipsa proporționalității față de valoarea produselor.

De ce a fost introdusă taxa

Guvernul a justificat taxa prin creșterea rapidă a comenzilor din afara UE. Numărul coletelor a ajuns la peste 200.000 pe zi. Cele mai multe provin din China. Autoritățile spun că multe comenzi sunt împărțite în colete mici. Scopul ar fi evitarea taxelor vamale. Pragul important este de 150 de euro.

Prin fragmentarea comenzilor, fiecare colet pare mai ieftin. Astfel, produsele intră mai ușor în regimul fiscal favorabil. Guvernul consideră că bugetul pierde bani din acest mecanism. Executivul mai invocă presiunea asupra vămilor. Volumul mare cere personal, timp și controale suplimentare. Costurile logistice cresc, dar veniturile nu țin mereu pasul.

Câți bani a adus taxa la bugetul de stat

Datele transmise de ANAF arată un impact bugetar rapid. În ianuarie 2026 au intrat în România 1.956.809 colete non-UE. Toate aveau valoare sub 150 de euro. Peste 90% dintre colete au venit din China. Încasările din taxa logistică au fost de 48.882.275 lei. Suma a fost raportată pentru prima lună de aplicare.

Dacă ritmul continuă, încasările anuale pot depăși 600 de milioane de lei. Estimarea depinde însă de volumul comenzilor. Consumul online poate varia mult pe parcursul anului. ANAF a mai transmis că numărul coletelor a scăzut față de ianuarie 2025. Reducerea a fost de aproximativ 15%. Față de perioada sărbătorilor, scăderea a fost mai mare.

Disputa fiscală și efectele economice

AUR susține că taxa poate muta fluxurile de colete către alte state. Un exemplu des invocat este Ungaria. Partidul declară că România poate pierde activitate logistică. Totuși, taxarea se face în țara destinatarului final. Punctul de intrare în Europa nu schimbă obligația fiscală. Din acest motiv, argumentul redirecționării are limite clare. Guvernul afirmă că taxa protejează piața locală. Comercianții români respectă reguli fiscale și de conformitate. Platformele extracomunitare pot concura prin prețuri mult mai mici, conform Economedia

Mai există și problema produselor neconforme. Unele bunuri ieftine pot evita controale stricte. Autoritățile invocă riscuri pentru siguranța consumatorilor. Taxa intră la bugetul României, nu la cel al UniuniiEuropene. Din acest motiv, miza financiară este importantă. Pentru stat, taxa aduce bani direcți și acoperă costuri suplimentare. Disputa rămâne una fiscală, economică și politică. AUR cere eliminarea unei poveri pentru consumatori. Guvernul apără măsura prin venituri, controale și protejarea pieței locale.