Activele financiare ale românilor au crescut cu 5,4% în 2025. Inflația a transformat însă avansul într-o scădere reală de 1,8%

România a avut o evoluție diferită de cea observată pe majoritatea piețelor analizate de Allianz Research. Creșterea economiilor populației nu a reușit să compenseze integral efectul negativ al piețelor financiare.

La nivel global, situația a fost aproape opusă. Creșterea valorii activelor tranzacționate a avut cea mai mare contribuție la avansul averii gospodăriilor în 2025.

Activele financiare din România au ajuns la 268,6 miliarde de euro

Activele financiare ale gospodăriilor din România au crescut cu 5,4% în 2025, până la 268,6 miliarde de euro. Ritmul a încetinit puternic față de avansul de 10% înregistrat în 2024. Creșterea a rămas mult sub media Europei de Est, de 11,2%, și sub media globală, de 8,6%. Asigurările și pensiile au înregistrat cea mai puternică evoluție, cu un avans de 31,3%. A fost cea mai mare majorare din 2009 încoace. Depozitele au crescut cu 7,4%.

În schimb, valorile mobiliare au scăzut cu 8,2%. Ponderea lor în portofoliile românilor s-a redus de la 36,6% la 31,8%. Nivelul a coborât astfel sub media Europei de Est, de 35,9%. Ponderea activelor din asigurări și pensii a crescut de la 13,8% la 17,1%. Economiile noi au scăzut cu 20,9%, până la 22,1 miliarde de euro. Suma a rămas totuși a doua cea mai ridicată înregistrată vreodată, după nivelul record din 2024.

Din total, 30,3% au mers către asigurări și pensii, iar 30,7% către depozite. Titlurile financiare au atras 23,7%. Pierderile rezultate din reevaluarea activelor au ajuns la 8,4 miliarde de euro. Ele au compensat o parte din contribuția economiilor noi, de 22,1 miliarde de euro. Activele financiare brute au crescut astfel cu numai 13,7 miliarde de euro. Pierderile din reevaluare au reprezentat echivalentul a 61% din creșterea finală a averii financiare.

România a înregistrat o scădere reală de 1,8%

După ajustarea cu inflația, activele financiare ale populației din România au scăzut cu 1,8% în 2025. România a fost singurul stat membru al Uniunii Europene din Europa de Est care a înregistrat o contracție în termeni reali. Față de 2019, activele financiare au crescut totuși cu 17,6% în termeni reali. Avansul a rămas sub media regională, de 24,5%.

Datoriile gospodăriilor au crescut cu 5,3%, până la 66,1 miliarde de euro. Ritmul a fost apropiat de cel înregistrat de activele financiare. Activele financiare nete au avansat cu 5,4%, până la 202,5 miliarde de euro. Raportul dintre datorii și active s-a menținut relativ stabil, la 24,6%.

România a avut active financiare nete de 10.710 euro pe locuitor. Țara s-a clasat pe locul 41 între economiile analizate, cu o poziție mai jos față de 2024.

Activele financiare globale au atins un nivel record

La nivel mondial, activele financiare au crescut cu 8,6% în 2025, până la nivelul record de 268,4 trilioane de euro. Creșterea prețurilor activelor a reprezentat aproximativ patru din fiecare cinci euro adăugați averii gospodăriilor. Economiile noi au scăzut cu 5,4%, la 4,1 trilioane de euro.

„Avuția globală a atins un nou record în 2025, dar aceasta reprezintă doar jumătate din poveste. Din 2019, activele financiare nominale au crescut cu 50%, însă, în termeni reali, după eliminarea efectului inflației, au crescut cu doar 23%. Situația este mai dificilă în Europa Occidentală, unde activele financiare reale sunt cu 0,5% peste nivelul din 2019. În America de Nord, creșterea este de 21%, iar în China, de 70%”, a declarat Ludovic Subran, economist-șef și director de investiții la Allianz.

Titlurile financiare au crescut cu 12,4% în 2025, de peste două ori mai rapid decât depozitele, care au avansat cu 5,7%. Asigurările și pensiile au crescut cu 5%. Ponderea titlurilor financiare în activele globale a urcat la nivelul record de 46,9%.

Allianz vede o creștere de 9% în 2026. Inteligența artificială devine un factor important

Allianz Research estimează că activele financiare globale ar putea crește cu 9% în 2026. Perspectivele sunt însă influențate de încetinirea economiei, inflație, fragmentare și nivelurile ridicate ale datoriei publice. Raportul indică inteligența artificială drept unul dintre principalii factori care pot influența evoluția averii în următorii ani.

„Inteligența artificială ar putea deveni următorul mare motor al creării de avere, însă întrebarea esențială este cine va avea o participație la aceasta”, a declarat Katharina Utermöhl, directoarea departamentului de cercetare tematică și de politici publice al Allianz Research.

„Pe măsură ce inteligența artificială ar putea transfera o parte tot mai mare din crearea de valoare către capital, o participare mai largă la randamentele capitalului și politicile care îi ajută pe lucrători să se adapteze vor fi esențiale pentru ca dividendele generate de inteligența artificială să fie distribuite mai larg”, a adăugat Utermöhl.