BCE este așteptată să majoreze ratele dobânzilor în septembrie. Christine Lagarde adoptă o strategie prudentă proactivă

În iunie, BCE a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii trei ani. A devenit astfel prima bancă centrală din G7 care a reacționat la îngrijorările privind inflația alimentată de energie prin creșterea costurilor de împrumut. Autoritatea de politică monetară a zonei euro și-a revizuit, de asemenea, în creștere proiecția de bază pentru inflație în 2026 și 2027. Argumentația oficialilor BCE a fost că atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului „generează presiuni inflaționiste”.

Analiștii Barclays au subliniat că majorarea prețurilor de consum în zona euro s-a ponderat luna trecută. Cu toate acestea, avertizează ei, ar putea exista încă o anumită „presiune latentă în sistem” sub forma indicatorilor Comisiei Europene privind așteptările referitoare la prețurile de vânzare.

„Acești indicatori rămân ridicați atât față de mediile lor istorice, cât și față de nivelurile de dinainte de război. În special în sectoarele de producție și de comerț cu amănuntul. Acest lucru sugerează că presiunile de creștere a costurilor produse de patru luni consecutive de prețuri ridicate la energie vor genera, probabil, efecte indirecte în afara complexului energetic pe termen scurt”, au arătat analiștii citați.

Evoluțiile sunt sub cele anticipate

Conform Eurostat, în cele douăsprezece luni până în iunie, prețurile de consum din zona euro au crescut cu 2,8%. Comparativ cu 3,2% în mai și cu așteptările economiștilor de 3,0%.

Deși se anticipa că la energie costurile vor înregistra cea mai mare rată anuală luna trecută, creșterea lor de 8,7% a fost mai lentă decât cea de 10,8% din mai. Contractele futures pentru petrolul Brent, etalonul global, au scăzut din nou în jurul nivelurilor de dinainte de război. Evoluția a venit în urma acordului-cadru de pace semnat luna trecută între SUA și Iran. Prețurile petrolului crescuseră cu mult peste 110 dolari pe butoi după izbucnirea conflictului la sfârșitul lunii februarie. Saltul a fost generat în mare parte de închiderea Strâmtorii Ormuz, o cale vitală pentru o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii.

Deși nu a fost la fel de expusă ca alte regiuni la această blocare, Europa a fost afectată de război. În special de atacurile asupra unor facilități cheie de producție a gazelor naturale din Golf. Creșterea bruscă a costurilor energiei a alimentat temerile privind un val de inflație care să determine scumpiri pentru o gamă largă de produse.

Cu toate acestea, majorarea cheltuielilor pentru servicii, alimente, alcool și tutun s-a moderat în iunie. În același timp, indicele de bază al prețurilor de consum a încetinit la 2,4%, față de 2,6% anterior și prognozele de 2,5%.

Lagarde își apără deciziile

Președinta BCE, Christine Lagarde, a respins recent caracterizarea majorării din iunie drept o formă de asigurare pentru a atenua efectul creșterii prețurilor. Lagarde a argumentat că decizia a fost una robustă pentru întreaga gamă de scenarii potențiale privind inflația.

„Deși a subliniat că zona euro intră într-un mediu cu șocuri de ofertă mai frecvente, Lagarde a susținut totodată că reziliența economiei ar putea plasa tot mai mult politica monetară într-o zonă intermediară. În același timp, președinta BCE a subliniat că evoluția rapidă a acestor șocuri înseamnă că politica trebuie să fie capabilă să se adapteze rapid”, au precizat analiștii Barclays. Cu toate acestea, au semnalat ei, Lagarde a evitat să ofere un „semnal direcțional clar”. Șefa BCE a spus doar că riscurile atât pentru inflația, cât și pentru creșterea economică din zona euro au devenit mai echilibrate, potrivit investing.com.