Petrolul scade sub 80 de dolari pe baril. Reluarea traficului prin Ormuz relaxează piața energiei

Ieftinirea este importantă, dar nu închide complet episodul de risc. Ormuz rămâne una dintre cele mai sensibile rute energetice ale lumii. Dacă tranzitul revine treptat la normal, presiunea pe prețuri se poate reduce. Dacă acordul se clatină, piața poate reintra rapid în panică.

Brent coboară la 79,42 dolari

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 43 de cenți, adică 0,54%, până la 79,42 dolari pe baril. Petrolul american WTI a coborât cu 17 cenți, respectiv 0,22%, la 76,43 dolari pe baril.

Contractul WTI cu livrare în iulie expiră luni, iar varianta mai tranzacționată, cu livrare în august, a scăzut cu 30 de cenți, până la 75,55 dolari pe baril. Mișcarea arată că piața nu reacționează doar la prețul spot, ci și la perspectiva livrărilor din următoarele luni.

Joi, ambele repere petroliere atinseseră cele mai mici niveluri de la începutul lunii martie. Motivul a fost simplu: mai multe petroliere au început să treacă prin strâmtoare la doar câteva ore după semnarea acordului interimar dintre Iran și SUA.

6 milioane de barili au trecut prin strâmtoare

Printre navele care au tranzitat Ormuz s-au aflat trei petroliere sub pavilion saudit, cu o încărcătură totală de 6 milioane de barili de țiței. Pentru piață, acesta a fost primul semnal concret că blocajul începe să se relaxeze.

Analiștii estimează că acordul ar putea elibera peste 85 de milioane de barili de petrol rămași blocați în Golful Persic. În plus, înțelegerea include ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian, ceea ce ar putea adăuga o ofertă suplimentară pe piață.

Aceasta este explicația scăderii prețului. Când oferta blocată începe să revină, prima de risc inclusă în cotații se reduce. Petrolul nu se ieftinește pentru că cererea a dispărut, ci pentru că piața vede șanse mai mari ca aprovizionarea să se normalizeze.

Investitorii vor dovezi mai clare

Totuși, prudența rămâne ridicată. Tim Waterer, analist șef la KCM, spune că traderii așteaptă „dovezi clare” că traficul prin Strâmtoarea Ormuz se normalizează înainte de a împinge prețurile și mai jos.

Această rezervă este logică. Înainte de război, prin Ormuz trecea aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii. Când o rută de asemenea importanță este amenințată, piața nu se calmează după o singură zi de tranzit.

Dacă acordul rezistă, comerțul ar putea reveni la normal în următoarele luni. Dar „dacă” rămâne cuvântul-cheie. Pentru cumpărători, rafinării și state importatoare, stabilitatea fluxurilor este mai importantă decât un singur episod de detensionare.

Producătorii din regiune pregătesc reluarea exporturilor

Semnale de revenire vin și din partea producătorilor din Orientul Mijlociu. Kuwait Petroleum Corp a anunțat că ridică imediat toate notificările de forță majoră emise în timpul războiului.Irakul transmite, de asemenea, că zăcămintele sale petroliere sunt pregătite să reia producția. Ministrul petrolului, Basim Mohammed, a spus că producția va reveni treptat la normal și că ratele anterioare vor fi restaurate.

Pentru piață, aceste anunțuri contează aproape la fel de mult ca tranzitul prin Ormuz. O rută redeschisă are efect doar dacă producătorii pot livra, terminalele pot funcționa, iar cumpărătorii au încredere că transporturile nu vor fi întrerupte din nou.

Riscul geopolitic nu dispare

Detensionarea dintre SUA și Iran nu înseamnă pace regională completă. Israelul continuă războiul împotriva Hezbollah în Liban, ceea ce ridică semne de întrebare asupra rezistenței acordului.

Un alt semnal de prudență a venit din partea Washingtonului. Vicepreședintele american JD Vance și-a anulat o deplasare programată în Elveția, unde urma să se întâlnească cu negociatori iranieni.

Vandana Hari, fondatoarea Vanda Insights, spune pentru Reuters că acesta nu este un context geopolitic de natură să dea pieței încredere în reluarea tranzitului prin Ormuz. Cu alte cuvinte, petrolul scade, dar nu scade pe o fundație complet sigură.

Energie mai ieftină sau doar o pauză

Pentru economiile importatoare, scăderea petrolului este o veste bună. Ea poate reduce presiunea asupra carburanților, transporturilor și inflației. În Europa, unde energia scumpă se transmite rapid în costuri, orice relaxare contează.

Pentru companii, însă, mesajul este mai prudent. Prețul poate coborî atâta timp cât navele trec, acordul rezistă și producătorii reiau exporturile. Dacă una dintre aceste condiții se rupe, prima de risc se poate întoarce rapid.

În final, piața petrolului nu a ieșit din criză, ci a primit primul semnal că blocajul se poate debloca. Ormuz rămâne testul real. Dacă strâmtoarea funcționează, prețurile pot respira. Dacă se blochează din nou, factura energiei revine imediat în discuție.