Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat luni, 16 noiembrie, noul raport asupra inflației. BNR a majorat și estimarea pentru sfârșitul lui 2027, de la 3,4% la 3,7%. Reintrarea în intervalul țintei, cuprins între 1,5% și 3,5%, este așteptată abia în primul trimestru din 2028.
Prognoza nu anunță o explozie generalizată a prețurilor de Crăciun. Ea arată însă că dezinflația, adică încetinirea scumpirilor, va fi mai lentă. Între timp, salariile, economiile și bugetele firmelor vor continua să suporte efectul costurilor deja majorate.
De ce a schimbat BNR prognoza în numai trei luni
Inflația anuală a ajuns la 6,94% în octombrie, față de 6,61% în septembrie și 6,17% în august. Banca centrală anticipase anterior o traiectorie mai favorabilă. Ultimele evoluții ale petrolului, electricității și gazelor au obligat-o să refacă calculele.
Mugur Isărescu a cerut să nu fie confundată prognoza indicelui anual cu scumpirile de la o lună la alta. „Rata anuală a inflației are până la sfârșitul anului o ușoară creștere. Atenție, este vorba despre indicele prețurilor de consum.” Diferența contează atunci când populația își pregătește cumpărăturile pentru sărbători.
În noul scenariu, aproximativ 80% din revizuirea în sus pentru decembrie 2026 provine din evoluția combustibililor, electricității și gazelor. Energia intră în costul producției, al transportului și al depozitării. De aceea, impactul nu rămâne limitat la pompă sau la factura de utilități.
Analistul economic Adrian Codîrlașu avertiza încă din octombrie asupra riscului unor noi perturbări energetice. „Și pot apărea șocuri. Pot apărea în continuare surprize neplăcute, este extrem de greu de anticipat sfârșitul războiului din Iran.” Incertitudinea externă face dificilă stabilirea unui calendar sigur al ieftinirii energiei.
Petrolul schimbă rapid calculele, dar nu și facturile imediat
Raportul BNR a fost construit pe date disponibile până la începutul lunii noiembrie. La acel moment, petrolul depășea 100 de dolari pe baril. Ulterior, cotația coborâse spre 90 de dolari, ceea ce ar putea modifica estimările următoare.
Isărescu a atras atenția asupra acestei diferențe dintre momentul calculului și evoluția pieței. „Acum a coborât la 90. Probabil că toate datele de prognoză s-ar schimba.” Guvernatorul a precizat însă că stabilizarea petrolului la noul nivel nu este garantată.
Ieftinirea țițeiului nu se transmite integral și instantaneu în prețurile de la pompă. Contează cursul dolarului, stocurile, costul rafinării și contractele distribuitorilor. Pentru electricitate, efectele depind de producția internă și de prețurile din piața angro.
În opinia analistului Codîrlașu, există presiuni venite simultan din electricitate, gaze și petrol. „De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente.” Analistul economic invocă inclusiv perturbările producției interne și dependența de cotațiile internaționale.
O întreprindere care plătește mai mult pentru transport și electricitate are două variante dificile. Poate reduce marja de profit sau poate majora prețul final. În practică, firmele combină cele două soluții, iar efectele apar treptat în statistici.
Cât pierde din valoare un venit care nu ține pasul cu inflația
O inflație de 7,4% înseamnă că un coș de produse care costa 1.000 de lei în decembrie 2025 ar costa aproximativ 1.074 de lei în decembrie 2026, dacă evoluează precum indicele general. Este un exemplu statistic, nu o estimare pentru fiecare gospodărie.
Salariul mediu net a ajuns la 5.717 lei în septembrie, dar creșterea nominală față de anul trecut nu a compensat integral inflația. Puterea de cumpărare depinde de diferența dintre ritmul veniturilor și ritmul prețurilor, nu doar de suma trecută pe fluturaș.
În noiembrie, sondajul CFA România a indicat o inflație anticipată de 6,33% pentru următoarele 12 luni, până în noiembrie 2027. Prognoza BNR de 3,7% privește decembrie 2027. Orizonturile, metodologia și natura estimărilor diferă, așa că cifrele nu trebuie comparate direct.
Codîrlașu ia în calcul și felul în care inflația schimbă deciziile de consum și economisire. „Asta e un lucru foarte bun. De ce? Pentru că vedem că învățăm și reacționăm la ceea ce se întâmplă.” Analistul economic comenta adaptarea comportamentului financiar, nu considera inflația un fenomen benefic.
Familiile care cheltuiesc o parte mare din venit pe alimente, energie și transport resimt diferit scumpirile. Chiar dacă indicele general scade, un coș dominat de produse care se scumpesc peste medie poate continua să apese greu asupra bugetului lunar.
BNR nu poate apăsa pe frână fără să lovească economia
Dobânda-cheie este de 6,5% pe an, nivel păstrat de BNR la ședința din 12 noiembrie. O majorare ar putea tempera cererea și inflația, dar ar scumpi suplimentar finanțarea. O reducere prematură ar risca să întrețină așteptările de creștere a prețurilor.
Contextul economic complică alegerea. Consumul privat s-a redus, iar cererea de credite noi este slabă. În același timp, companiile se confruntă cu facturi mai mari și cu o perspectivă modestă a vânzărilor. Această combinație limitează spațiul de manevră al băncii centrale.
Isărescu a recunoscut luni dificultatea de a inversa politicile care au stimulat cererea în perioade de creștere. „Vom ieși la suprafață categoric. Repet, este greu să ieși dintr-o politică prociclică.” Guvernatorul a legat revenirea de disciplina bugetară și de păstrarea încrederii finanțatorilor.
Codîrlașu avertizează asupra combinației dintre inflație ridicată și economie slăbită. „Asta arată cifrele acum. Suntem în situație de stagflație, adică inflația e mare, economia scade.” Diagnosticul său subliniază cât de puțin poate rezolva dobânda, singură, problemele fiscale și energetice.
Prețurile vor crește mai încet, nu vor reveni la vechile valori
În conferință, Isărescu a descris și pesimismul din mediul privat. „Există mult pesimism în mediul de afaceri. Nu e ușor să-l răzbim.” Slăbirea consumului poate încetini unele scumpiri, dar pune și presiune pe producție, investiții și angajări.
Pentru 2027, BNR mizează pe temperarea șocurilor energetice și pe cererea internă mai redusă. Rămân însă riscuri legate de petrol, gaze, fiscalitate și situația internațională. Dacă acestea se amplifică, prognoza poate fi revizuită din nou.
Cifra de 3,7% pentru sfârșitul lui 2027 nu înseamnă că prețurile vor reveni la nivelul din 2025. Înseamnă că ritmul anual de creștere ar putea fi mai mic. Pentru gospodării, recuperarea pierderii de putere de cumpărare depinde mai ales de evoluția veniturilor reale.
Revenirea inflației în ținta BNR, abia în 2028, este astfel un reper de stabilizare, nu o promisiune de ieftiniri. Pentru economie, provocarea este dublă: reducerea scumpirilor fără o contracție mai severă a activității și refacerea încrederii fără noi dezechilibre bugetare.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/bani-evantai.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/bani-4-sursa-foto-pixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bani-calculator-grafice.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/salariu.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/ronaldcandonga-job-53825011280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/apollo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/eolian-rawpixel.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/comisia-europeana.jpg)