Patronatele cer înghețarea salariului minim, sindicatele invocă puterea de cumpărare. Cu cât rămâne angajatul din majorarea cu 300 de lei și unde ajung ceilalți bani

Scenariul pornește de la actualul salariu minim brut de 4.325 de lei și o creștere ipotetică la 4.625 de lei în 2027. Nu este o decizie a Guvernului, ci unul dintre scenariile analizate de patronate. Pentru firme, contează costul total. Pentru salariați, suma primită.

Există și un detaliu fiscal decisiv. Simularea presupune că facilitatea prin care 200 de lei din salariul minim sunt scutiți de impozit și contribuții expiră la finalul lui 2026. Fără această ipoteză, diferența dintre brut, net și costul angajatorului trebuie recalculată.

De ce o creștere de 300 de lei nu aduce aceiași bani în buzunar

Trecerea de la 4.325 la 4.625 de lei brut ar adăuga circa 311 lei lunar la cheltuiala firmei, potrivit IMM România. Salariatul ar câștiga însă doar 100 de lei net. Restul, circa 211 lei, reprezintă diferența dintre costul suplimentar al angajatorului și banii primiți de salariat.

Florin Jianu, președintele IMM România, vede în această distribuție problema principală. „Până la urmă, se ajunge în situația în care statul chiar ajunge să câștige mai mult. Astfel, de la un anumit prag mai încolo, o să intre mai mulți bani la bugetul de stat, decât în buzunarul angajatului”.

El a prezentat scenariul în cadrul discuțiilor privind salariul minim pentru anul viitor. Nu apare o taxă nouă de 68%. Diferența rezultă din contribuții, impozit, contribuția asiguratorie pentru muncă și deduceri. Cele 68 de procente descriu împărțirea costului suplimentar, nu o cotă unică de impozitare.

Anual, firma ar plăti circa 3.732 de lei în plus pentru un angajat. Netul acestuia ar crește cu 1.200 de lei. Pentru o societate cu zece angajați plătiți la minim, costul anual ar urca cu aproximativ 37.320 de lei, dacă ipotezele rămân aceleași.

Ce schimbă eliminarea celor 200 de lei netaxați

Salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei la 1 iulie 2026, de la 4.050 de lei. În același timp, suma lunară neimpozabilă pentru angajații eligibili a scăzut de la 300 la 200 de lei. Facilitatea actuală este prevăzută până la 31 decembrie 2026.

De aceea, brutul nu poate fi analizat separat de taxare. Dacă scutirea dispare, taxarea unei sume anterior exceptate consumă o parte din majorare. Contează și deducerea personală, diferită după venit și situația angajatului.

Pentru angajat, nu contează doar noul brut. Contează netul și puterea sa de cumpărare. O sută de lei în plus pot avea o valoare diferită în funcție de scumpirea alimentelor, utilităților și transportului.

Regula fiscală pentru 2027 nu este stabilită. Păstrarea sau eliminarea facilității ar produce rezultate diferite. De aceea, cei 100 de lei trebuie priviți ca rezultat al unui scenariu precis, nu ca sumă garantată pentru fiecare angajat.

Patronatele cer înghețare, sindicatele invocă puterea de cumpărare

IMM România solicită menținerea salariului minim la 4.325 de lei în 2027. Invocă scăderea consumului, scumpirea energiei și dificultățile de finanțare. Florin Jianu susține că decizia nu poate fi desprinsă de ritmul economiei: „Noi dorim ca nivelul salariului minim să se mențină și la anul. Nu suntem într-o fază de creștere susținută a economiei și nu văd de ce România ar trebui să se comporte ca și cum am fi într-o asemenea fază”. Poziția patronatelor este că o majorare impusă tuturor firmelor poate apăsa mai ales asupra celor cu marje mici.

Sindicatele privesc problema din cealaltă direcție. Blocul Național Sindical propune un salariu minim de 4.652 de lei pentru 2027, pe baza unui studiu privind adecvarea veniturilor. Organizația arată că aproximativ 1,71 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă cu cel mult 5% peste salariul minim.

Pentru aceste gospodării, înghețarea poate însemna pierdere de putere de cumpărare. Salariile mici sunt consumate în mare parte pe cheltuieli de bază. Există, așadar, un cost economic și social al nemajorării, nu numai al majorării.

Cât de mult apasă o majorare asupra unei firme mici

IMM România folosește date financiare din 2025 și scenarii de majorare cu 300 sau 500 de lei. Potrivit organizației, combinarea acestora cu scumpirea energiei și combustibililor poate reduce profitul mediu al firmelor analizate cu 12%-18%.

Cele mai expuse ar fi companiile cu cifră de afaceri sub un milion de lei. Ele reprezintă aproape 84% din numărul firmelor luate în calcul. Într-un magazin de cartier sau un atelier, câteva sute de lei lunar per post se adună repede.

Dar efectul nu este identic peste tot. O companie cu marjă bună poate absorbi costul. Alta ar putea mări prețurile sau amâna angajări. O a treia poate decide să investească în automatizare.

Adrian Negrescu, analist economic, atrage atenția tocmai asupra nesiguranței care însoțește aceste decizii. „Problema nu este dacă salariul minim trebuie să crească, ci cum și când. […] Bugetele pentru anul viitor se fac acum, în noiembrie.” Firmele își pregătesc bugetele fără să știe regula finală.

Majorarea brutului sau reducerea taxelor

Alternativa propusă de patronate este diminuarea fiscalității pe muncă. IMM România vorbește despre reducerea impozitării, păstrarea și majorarea sumei neimpozabile sau despre un regim diferențiat pentru salariile mici. Fiecare variantă modifică împărțirea costului între angajat, firmă și buget.

Dacă taxele scad și brutul rămâne neschimbat, netul poate crește fără aceeași presiune suplimentară asupra angajatorului. Statul ar încasa însă mai puțin pe fiecare contract, în absența unor efecte compensatoare. Creșterea consumului sau reducerea muncii nedeclarate pot aduce încasări, dar amploarea lor nu este garantată.

Majorarea brutului crește și venitul angajatului, și cheltuiala firmei. Reducerea taxării poate direcționa o parte mai mare din costul existent către angajat. Cele două instrumente pot fi combinate, dar presupun decizii explicite privind finanțarea bugetului.

Negrescu a legat aceeași discuție de încrederea în regulile economice. „Uneori, economia intră într-o stare de așteptare. În asemenea episoade, trebuie umblat la predictibilitate”. Efectele nu se limitează la contractele plătite exact la minim. Majorările pot împinge în sus și salariile aflate imediat deasupra acestui prag.

Ce ar trebui calculat înaintea deciziei pentru 2027

Decizia ar trebui să compare netul angajatului, costul firmei și încasările statului. La acestea se adaugă numărul de locuri de muncă expuse și efectul asupra consumului. O sumă brută mai mare nu rezolvă singură dilema.

La o majorare de 300 de lei, simularea IMM România arată un plus lunar de numai 100 de lei pentru salariat. În același timp, compania suportă peste 300 de lei, iar bugetul încasează diferența. Este o comparație utilă, însă depinde de regulile fiscale alese pentru 2027.

Miza este cât din fiecare leu suplimentar plătit pentru muncă ajunge efectiv la cel care muncește. Fără acest calcul, negocierile pot produce o cifră mai mare în contract, dar un câștig modest în buzunar. Iar pentru firmele care trebuie să plătească factura, costul este integral și imediat.