Bruxellesul propune dublarea ponderii electricității în consumul energetic până în 2040. Planul susține prelungirea vieții reactoarelor nucleare

Inițiativa combină măsuri fiscale, investiții în rețele și sprijin pentru producția de energie curată. Bruxellesul încearcă astfel să elimine obstacolele care au încetinit electrificarea economiei europene în ultimul deceniu.

Comisia Europeană analizează o țintă de electrificare de 46%

Comisia Europeană urmărește să stimuleze la maximum consumul de energie electrică, având ca obiectiv final reducerea emisiilor și avansarea către o economie decarbonizată. Asta presupune ca electricitatea să aibă o pondere mai mare în consumul final de energie în raport cu sursele fosile, precum gazele, petrolul și cărbunele. Astfel, în noul său Plan de acțiune pentru electrificare, Bruxellesul le va propune statelor membre să dubleze până în 2040 rata electrificării, de la nivelul actual de 23%, potrivit unor surse la curent cu discuțiile. Proiectul planului, încă confidențial, consultat de EL PAÍS și care este în continuare dezbătut și poate suferi modificări, nu include încă această cifră, care nu este obligatorie și care este analizată în discuțiile interne la un nivel de 46%. Această cifră este ușor mai puțin ambițioasă decât cele prezentate în comunicările anterioare, în care era menționată o țintă de electrificare a consumului de energie electrică de 50%.

Planul abordează și energia nucleară și arată că, „cu respectarea deplină a prerogativei statelor membre de a-și stabili propriul mix energetic”, prelungirea duratei de viață a reactoarelor existente „ar trebui urmărită, cu excepția cazului în care se dovedește neeconomică sau incompatibilă cu cele mai înalte standarde de siguranță”. Proiectul susține, de asemenea, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) și anunță că Executivul comunitar va colabora cu Alianța Industrială Europeană pentru SMR în vederea încheierii unei a doua cereri de proiecte, cu obiectivul ca primele reactoare să intre în funcțiune în Europa la începutul anilor 2030.

Bruxellesul pregătește reduceri de taxe pentru electricitate

Alături de această măsură, Executivul comunitar pregătește un pachet de propuneri care include reducerea taxelor pentru electricitate și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili. În plus, potrivit proiectului planului, care urmează să fie prezentat vineri, Bruxellesul reia măsura propusă deja în urmă cu câteva săptămâni, prin care guvernele ar urma să utilizeze trei zecimi din așa-numita clauză națională derogatorie, mecanismul care permite abaterea temporară de la normele fiscale comune ale UE, pentru finanțarea măsurilor de securitate energetică, inclusiv a electrificării.

„O electrificare mai rapidă a economiei europene reprezintă calea către o competitivitate mai mare, siguranța aprovizionării și prețuri mai mici la energie”, afirmă documentul, care încadrează întregul plan drept o chestiune de suveranitate, nu doar de criză climatică. „O Uniune independentă din punct de vedere energetic, alimentată cu energie curată, abundentă, autohtonă, sigură cibernetic și accesibilă, este o chestiune de suveranitate”, se arată în proiectul documentului.

Planul apare într-un context global deosebit de turbulent, în care războiul Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului a provocat o criză în Orientul Mijlociu care a afectat profund ecosistemul energetic global. UE a cheltuit cu aproximativ 50 de miliarde de euro mai mult pentru importurile de combustibili fosili în timpul conflictului, potrivit cifrelor Comisiei.

Consumul de gaze și petrol ar putea scădea puternic

Bruxellesul consideră că atingerea noii ținte de electrificare ar permite înlocuirea a două treimi din cererea de gaze a UE și reducerea la jumătate a consumului de petrol până în 2040, diminuând factura importurilor de combustibili fosili cu aproximativ 200 de miliarde de euro în termeni cumulați. În UE, explică documentul, rata electrificării a rămas aproape neschimbată, la 23%, în ultimul deceniu, în timp ce în țări precum China, Coreea de Sud și Japonia aceasta depășește deja 30%, potrivit cifrelor citate în document.

Electricitatea costă, în medie, de aproape trei ori mai mult decât gazele pentru companiile europene și de două ori și jumătate mai mult pentru gospodării, potrivit datelor Eurostat citate în document. Doar în Finlanda și Suedia acest raport se situează sub doi. Comisia leagă direct această diferență de prețuri de stagnarea electrificării. Statele membre cu cel mai redus raport între prețul electricității și cel al gazelor înregistrează vânzări de pompe de căldură de până la trei ori mai mari decât țările în care acest raport depășește trei, potrivit datelor Asociației Europene a Pompelor de Căldură incluse în plan.

Raportul dintre prețul electricității și cel al gazelor trebuie redus

Pentru a corecta situația, Bruxellesul va adopta, împreună cu planul, o propunere legislativă privind impozitarea facturilor de electricitate și o alta referitoare la tarifele de rețea, astfel încât acestea să stimuleze electrificarea în loc să o penalizeze. Documentul prevede, de asemenea, eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, care, potrivit textului, sunt menținute în mai multe țări. Obiectivul cuantificat, potrivit documentului, este reducerea raportului dintre prețul electricității și cel al gazelor la maximum 2,5 pentru gospodării și la 2 pentru industrie înainte de 2030.

Energia curată reduce prețurile, dar rețelele rămân insuficiente

Planul explică faptul că cea mai ieftină electricitate din Europa se găsește întotdeauna în țările care produc cea mai multă energie curată, respectiv eoliană, solară și nucleară, și oferă o cifră relevantă: numai în 2025, capacitățile eoliene și solare instalate începând din 2021 au permis economisirea a peste cinci miliarde de euro din consumul de gaze. Documentul arată însă că o mare parte din această energie curată este irosită, deoarece rețelele electrice nu au suficientă capacitate pentru a o transporta și pentru că niciun stat membru nu a aplicat încă o lege europeană care obliga țările să faciliteze dezvoltarea mai multor capacități regenerabile, RED3, începând din mai 2025.

Pentru a corecta situația, Bruxellesul le acordă țărilor un nou termen, vara anului 2027, creează o hartă digitală prin care fabricile să poată identifica zonele în care este avantajos să se instaleze în funcție de apropierea de surse de energie ieftină, construiește o bază de date cu cele mai bune practici pentru organizarea licitațiilor pentru energie regenerabilă și stabilește un obiectiv de 100 de gigawați de noi capacități regenerabile pe an până în 2030. În plus, susține energia geotermală, respectiv căldura pământului, ca sursă încă insuficient valorificată, care ar putea asigura până la 10% din electricitate și un sfert din energia necesară pentru încălzire în Europa, și anunță un grup de lucru comun cu guvernele și companiile pentru dezvoltarea acesteia, potrivit El Pais.

Obiectivele anterioare de electrificare nu au fost atinse

Nu este prima dată când Bruxellesul își stabilește o țintă de acest tip, iar rezultatele sale recente nu sunt încurajatoare. Comisia a stabilit deja în 2020 un obiectiv de electrificare de 30% pentru 2030 și l-a reafirmat în 2024. În februarie 2025, Pactul pentru o industrie curată l-a înlocuit cu o țintă puțin mai ambițioasă, de 32% până în 2030, pornind de la un nivel de bază de 21,3% în 2022, stabilită ca indicator de referință, nu ca obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic. Noul Plan de acțiune pentru electrificare nu exclude această cifră, care rămâne o etapă intermediară în cadrul obiectivului mai amplu pentru 2040.