Centrele de date ar putea atrage investiții de 50.000 de miliarde de dolari. Cipurile vor genera cele mai mari cheltuieli

Investițiile în centrele de date le-ar putea depăși cu mult pe cele realizate pentru dezvoltarea căilor ferate, a internetului și a rețelelor de electricitate.

Valoarea acestora ar putea ajunge chiar la 50.000 de miliarde de dolari în următoarele două decenii și jumătate. Asta dacă utilizarea inteligenței artificiale va crește mai rapid decât prevede scenariul de bază al PwC. Spre comparație, produsul intern brut al Statelor Unite este de aproximativ 30.000 de miliarde de dolari.

Proiecte de 130 de miliarde de dolari, blocate sau amânate

Pe măsură ce populația, companiile și guvernele utilizează tot mai mult inteligența artificială, giganți tehnologici precum Microsoft și Amazon. Dar și furnizori mai mici de centre de date, construiesc într-un ritm accelerat noi facilități de calcul în întreaga lume. Cea mai mare parte a cheltuielilor va fi direcționată către echipamentele instalate în aceste centre. Inclusiv către componentele produse de companii precum Nvidia, liderul mondial al pieței cipurilor pentru inteligență artificială.

În același timp, industria tehnologică încearcă să reducă opoziția față de centrele de date, care amenință să încetinească dezvoltarea infrastructurii. Cel puțin 75 de proiecte au fost blocate sau amânate în primele trei luni ale acestui an. Valoarea cumulată este de aproximativ 130 de miliarde de dolari. Cauza este opoziția comunităților locale, potrivit organizației de cercetare Data Center Watch. Protestatarii invocă impactul asupra mediului, consumul de resurse și, într-un sens mai larg, schimbările pe care inteligența artificială le-ar putea provoca pe piața muncii și în societate.

Statele Unite vor atrage aproape jumătate din cheltuielile estimate pentru centrele de date, respectiv 15.100 de miliarde de dolari, potrivit PwC. Regiunea Asia-Pacific va urma cu 8.200 de miliarde de dolari, Europa cu 5.600 de miliarde de dolari, Orientul Mijlociu cu 1.100 de miliarde de dolari. Iar Africa cu 255 de miliarde de dolari din totalul investițiilor cumulate.

Echipamentele vor concentra cea mai mare parte a cheltuielilor

Cheltuielile vor continua să crească până la jumătatea secolului. Asta deoarece procesoarele grafice, serverele, sistemele de stocare, echipamentele de rețea și alte componente hardware vor trebui înlocuite periodic. Cea mai mare parte a investițiilor va fi generată de modernizarea repetată a cipurilor. Aceasta asigură puterea de calcul, și nu de achiziția terenurilor sau de construcții.

Acest model diferă considerabil de ciclurile tradiționale de investiții, precum cele asociate generațiilor anterioare de cipuri de memorie sau dezvoltării rețelelor globale de fibră optică. În aceste cazuri, cea mai mare parte a cheltuielilor era realizată la început. Iar costurile și riscurile erau asumate în avans.

„Căile ferate. Electrificarea. Internetul. Fiecare dintre acestea a necesitat investiții uriașe și a definit o epocă”, afirmă autorii raportului. „Ciclul de dezvoltare a infrastructurii pentru inteligența artificială le depășește pe toate trei. Acesta se reia la fiecare patru până la șase ani și nu dă semne că s-ar apropia de final.”

La nivel anual, cheltuielile globale pentru centrele de date vor crește de la aproximativ 800 de miliarde de dolari în acest an la 1.100 de miliarde de dolari în 2030 și la 1.800 de miliarde de dolari în 2050, estimează PwC.

China și India vor genera cea mai mare parte a cererii suplimentare. Evoluția va fi susținută de populațiile numeroase, dezvoltarea rapidă a economiilor digitale și potențialul de integrare a inteligenței artificiale în activitatea companiilor și în viața consumatorilor.

Energia va decide unde vor fi construite centrele de date

PwC a apelat la Oxford Economics Ltd. pentru realizarea estimărilor cu privire la investițiile de capital în centrele de date. Raportul analizează 46 de țări și teritorii, grupate în cinci regiuni, care concentrează cea mai mare parte a activității economice mondiale și a investițiilor în infrastructura digitală.

Deși cererea globală este puternică, factori precum disponibilitatea energiei electrice, cerințele privind suveranitatea datelor și accesul la semiconductori vor determina regiunile care vor reuși să atragă aceste investiții. Energia electrică va fi principalul criteriu în funcție de care vor fi alese zonele unde se va dezvolta infrastructura pentru inteligența artificială.

O mare parte a estimărilor depinde de rapiditatea cu care poate fi asigurată alimentarea stabilă cu energie electrică a centrelor de date, arată raportul. Pentru multe piețe, cea mai dificilă condiție este asigurarea, la scară largă, a unei cantități suficiente de electricitate accesibilă, sigură și cu emisii de carbon tot mai reduse.

Problemele din industria cipurilor ar putea reduce investițiile cu 20%

Estimările cercetătorilor pornesc de la premisa existenței unui sistem comercial relativ deschis, în care cipurile pot circula liber între state. Eventualele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori ar putea însă reduce investițiile globale cu aproape 20%. În același timp, accentul tot mai mare pus pe suveranitatea datelor ar putea redistribui investițiile între regiuni. Fără să le diminueze valoarea totală.

„Întrebarea de 31.600 de miliarde de dolari nu este dacă există capitalul necesar. Acesta există”, afirmă autorii raportului. „Nici dacă cererea este reală. Este. Întrebarea este ce regiuni, operatori și instituții sunt pregătite să atragă aceste investiții și care nu sunt”, potrivit Bloomberg.