Christine Lagarde propune sprijin financiar pentru fabricile de cipuri și centrele de date. UE ar acoperi primele pierderi pentru a atrage investitori privați

Christine Lagarde propune sprijin financiar pentru fabricile de cipuri și centrele de date. UE ar acoperi primele pierderi pentru a atrage investitori privați
Christine Lagarde propune sprijin pentru și centrele de date Sursă foto: Wikipedia Commons
Christine Lagarde propune parteneriate la nivelul UE pentru proiectele tehnologice prea mari pentru a fi finanțate la scară națională. Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) avertizează că dependența de furnizorii străini poate pune în pericol accesul Europei la infrastructură și la modele avansate de inteligență artificială.

Propunerea vizează modul în care finanțatorii ar împărți riscul unui proiect. Dacă apar pierderi, partea publică le-ar acoperi până la o limită convenită, înainte ca investitorii privați să suporte la rândul lor pierderi.

Pentru o fabrică de cipuri sau un centru de date, o mare parte din cheltuieli apare înainte ca instalația să producă venituri. Condițiile de finanțare stabilite în această etapă pot decide dacă proiectul atrage suficient capital pentru a începe.

Cum ar participa bugetul UE la finanțarea proiectelor

„Atunci când suntem de acord că o provocare necesită o soluție europeană, ar trebui să consolidăm instituțiile europene care o pot oferi. În tehnologie, unde proiecte precum fabricile de cipuri și centrele de date au nevoie de o amploare la nivel european, asta înseamnă parteneriate public-private la nivelul UE. În cadrul lor, banii publici, inclusiv cei din bugetul UE, ar prelua primele pierderi și ar atrage capital privat”, a declarat vineri Christine Lagarde, în ultimul său discurs la Congresul Bancar European de la Frankfurt înainte de a părăsi conducerea BCE în februarie.

Lagarde a avertizat anterior că Europa nu are suficiente centre de date pentru a-și acoperi propria cerere. Ea a spus și că planurile existente pentru o rețea de până la șapte gigafabrici în Uniunea Europeană sunt insuficiente.

Între timp, proiectele de infrastructură care susțin dezvoltarea inteligenței artificiale devin tot mai controversate, complexe și costisitoare, din Europa și Asia până în SUA. Sondajele CBS la ieșirea de la urne indică faptul că opoziția față de centrele de date a contat mult pentru peste jumătate dintre alegătorii care au votat la alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie.

Economiile europenilor continuă să fie investite în străinătate

În discursul de vineri, în care a trecut în revistă mandatul său de peste șapte ani, Lagarde a amintit provocări mai vechi ale UE. Printre ele se numără competitivitatea și dificultățile întâmpinate de-a lungul anilor în finalizarea uniunii piețelor de capital. Ea a vorbit și despre probleme mai noi, inclusiv dependența blocului comunitar de importurile de materii prime critice și de tehnologie.

„Până când nevoia de a acționa devine evidentă pentru toată lumea, momentul cel mai potrivit pentru a interveni a trecut, de obicei. Să acționezi din timp, înainte ca motivele să fie evidente, este unul dintre cele mai dificile lucruri pentru un decident. Înseamnă să suporți un cost acum pentru un beneficiu care va apărea mult mai târziu”, a spus Christine Lagarde.

Lagarde a dat și câteva exemple recente în care UE a acționat hotărât. Ea a menționat fondul de redresare după pandemie, în valoare de 800 de miliarde de euro (877 de miliarde de dolari), și sprijinul geopolitic și financiar acordat Ucrainei. A amintit și măsurile de majorare considerabilă a cheltuielilor pentru apărare, în special în Germania.

Ea a spus însă că fiecare an în care piețele de capital și sistemul lor de supraveghere rămân incomplet integrate înseamnă că „o parte mai mare din economiile noastre este investită în străinătate, iar mai multe dintre companiile noastre aflate în creștere caută finanțare în alte părți”.

Cât ar costa creșterea ponderii Europei în capacitatea de calcul pentru AI

Lagarde a citat și o estimare recentă potrivit căreia creșterea ponderii Europei în capacitatea globală de calcul pentru inteligența artificială, de la aproximativ 5% la 15% până în 2030, ar necesita investiții de circa 1.300 de miliarde de euro. „Dar, atât timp cât putem cumpăra putere de calcul de la furnizori străini și avem în continuare acces la cele mai avansate modele de inteligență artificială, este greu să justificăm un asemenea cost.

În ambele cazuri, inacțiunea are un cost real, fie că vorbim despre o pierdere pe care o suportăm deja, fie despre un pericol cu care ne-am putea confrunta mâine. Dar acest cost devine rareori suficient de vizibil pentru a construi un consens larg în jurul schimbării, așa cum am reușit în timpul pandemiei sau în cazul Ucrainei.

Aceasta este problema centrală a procesului decizional din Europa. Putem vedea problema din timp, dar putem acționa abia când devine imposibil de ignorat. Iar până atunci, aproape prin definiție, este prea târziu. Industriile pierdute sunt foarte greu de recâștigat, iar din momentul în care o dependență este folosită împotriva noastră, suveranitatea noastră este deja vulnerabilă”, a declarat Christine Lagarde în fața participanților la congresul de la Frankfurt, potrivit CNBC.

0 comentarii