Companiile europene de construcții și producătorii de materiale de construcții mizează pe o potențială creștere substanțială, de 620 de miliarde de euro, a cheltuielilor pentru infrastructura de apărare în următorul deceniu, pe măsură ce continentul grăbește reconstrucția bazelor militare, a aeroporturilor și a podurilor, pe fondul amenințării agresiunii ruse.
Marile grupuri de construcții, printre care compania spaniolă ACS, grupul austriac Strabag și cel francez Vinci, estimează o creștere a proiectelor militare și a celor cu dublă utilizare în anii următori. Marii furnizori, precum Heidelberg Materials, Holcim și CRH, au semnalat la rândul lor o cerere în urcare.
Pentru a valorifica oportunitatea, constructorii înființează echipe dedicate sectorului de apărare, dezvoltă produse noi și se asigură că angajații lor obțin autorizații de securitate pentru proiectele sensibile.
„Există o conștientizare a faptului că Europa trebuie să se descurce pe cont propriu,. Iar apărarea reprezintă o parte foarte importantă a efortului. Este o nouă sursă de creștere”, a declarat Peter Buckley, președintele diviziei internaționale a CRH.
Compania de materiale de construcții – cu sedii la Dublin și New York – dezvoltă un beton cu emisii reduse de carbon care, spre deosebire de asfalt, rezistă mai bine vehiculelor militare grele și iernilor geroase. CRH a angajat și specialiști în construcții cu experiență în infrastructura militară.
320 de miliarde de euro pentru infrastructura militară
Cheltuielile mai mari pentru proiectele legate de apărare ar putea oferi un impuls foarte necesar companiilor europene de construcții. Prețurile ridicate la energie, costurile crescute de finanțare și incertitudinea economică au temperat cererea pentru construcțiile rezidențiale și comerciale și au afectat cotațiile bursiere ale multor companii din sector.
Europa ar putea cheltui aproximativ 320 de miliarde de euro pentru infrastructură militară directă în perioada 2026-2035, potrivit firmei de consultanță BCG. Cifrele includ Marea Britanie și Turcia, dar exclud Ucraina. Fondurile ar putea fi direcționate către o gamă largă de obiective, de la cazărmi și depozite de muniție la aerodromuri militare, baze navale, poligoane de instruire și centre de comandă și control.
În aceeași perioadă, BCG estimează că alte 300 de miliarde de euro vor fi alocate pentru investiții mai ample în apărare și securitate doar în Germania, Franța și Polonia. Sumele vizează și consolidarea infrastructurii civile – precum podurile, porturile și rețelele electrice – astfel încât să devină mai rezilientă și adecvată pentru utilizare militară, inclusiv pentru transportul tancurilor grele și al artileriei.
Multă retorică și puține realizări
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și presiunile președintelui american Donald Trump au determinat statele membre NATO să se angajeze anul trecut să investească anual 5% din PIB în apărare până în 2035. Angajamentul include 3,5% pentru cerințele militare de bază și 1,5% pentru securitate, infrastructură și pregătire civilă.
Totuși, cheltuielile efective vor depinde de situația financiară a fiecărei țări, de voința politică și de birocrație, mai ales în contextul alegerilor naționale și regionale care urmează în Spania, Franța și Germania.
„Există adesea o prăpastie uriașă între un angajament politic și o fundație turnată”, a declarat Anthony Codling, șeful departamentului de analiză pentru materiale de construcții la RBC Capital Markets. „Promisiunile europene în domeniul apărării au avut istoric durata de viață a unui ciclu de știri politice – multă retorică și puține realizări. Iar constrângerile fiscale sunt reale.”
Cu toate acestea, guvernele europene rămân în alertă ridicată după atacurile hibride din Germania, Polonia și statele baltice. Serviciile de informații daneze au avertizat recent că Rusia ar putea lansa un atac militar limitat împotriva unei țări NATO în lunile următoare.
Așteptări mai mari de la infrastructura de apărare
Compania spaniolă ACS a estimat luna curentă că cheltuielile globale pentru infrastructura de apărare se vor dubla aproape, până la 120 de miliarde de euro anual până în 2030, de la 68 de miliarde de euro în anul curent. Estimarea include un avans până la 30 de miliarde de euro în Europa, de la 19 miliarde de euro în 2026.
„Două războaie au schimbat așteptările guvernelor față de infrastructura lor”, a spus generalul-locotenent în retragere al Armatei SUA Michael Fenzel, angajat în cursul anului de ACS pentru a conduce divizia de apărare. „Au nevoie de parteneri care pot proteja cetățenii, pot menține pacea și pot consolida capacitatea de descurajare timp de decenii.”
Pentru a atrage o cotă mai mare din cheltuielile de apărare, ACS intenționează să ofere și servicii clienților militari, precum administrarea flotelor de vehicule militare, furnizarea de combustibil și construcția de depozite de reparații. Compania ia în calcul inclusiv achiziții pentru a-și extinde oferta.
„Un client care ne încredințează pista de aterizare ne va încredința și combustibilul”, a afirmat Fenzel.
ACS a finalizat 154 de proiecte de securitate și apărare în Europa. În prezent, compania modernizează un aeroport militar din Cehia și un campus universitar al forțelor armate din Germania.
Perspectiva constructorilor s-a schimbat
Strabag a precizat că observă o cerere solidă pentru infrastructură în toată Europa. De exemplu, compania austriacă participă la construcția unuia dintre cele mai mari spitale militare din afara SUA, în apropierea bazei aeriene Ramstein din Germania, în baza unui contract general în valoare de 859 de milioane de euro.
Multe companii de construcții și furnizori de materiale au evitat anterior proiectele militare din cauza preocupărilor etice și a lipsei de continuitate a contractelor. Perspectiva s-a schimbat însă profund.
„Din punct de vedere istoric, lucrările de infrastructură de apărare erau neatractive și subfinanțate în comparație cu segmentele de transport și energie, care creșteau mai rapid”, a declarat William Wallace, co-coordonator al diviziei de securitate națională, apărare și aerospațial la firma de consultanță DGA Group. „Presiunea pentru reînarmare a schimbat paradigma.”
Războiul din Ucraina a avut efecte de propagare și dincolo de sectorul apărării. De exemplu, țările europene cheltuiesc mai mult pentru infrastructura energetică, în special pentru energia eoliană, cu scopul de a-și reduce dependența de gazul rusesc.
„Din perspectiva apărării, întreaga infrastructură este critică, lucru vizibil din faptul că devine adesea țintă în primele zile ale conflictelor”, a spus Christophe Ferrer, director de dezvoltare a afacerilor la constructorul francez Vinci.
Doar 11,6 miliarde de euro în 2026
Totuși, cheltuielile vor trebui să crească substanțial pentru a atinge estimările BCG. Cheltuielile declarate ale UE pentru infrastructură sunt estimate să ajungă la 11,6 miliarde de euro în anul curent, potrivit Agenției Europene de Apărare. Suma a urcat cu aproximativ 20% pe an din 2023 încoace, însă rămâne mult sub ritmul necesar pentru a atinge nivelul de 320 de miliarde de euro în infrastructura militară până în 2035.
„Decalajul de timp dintre asumarea angajamentului, configurarea unui program, derularea licitației și atribuirea contractului durează mult”, a declarat Annika Zawadzki, coordonatoarea activității BCG pentru drumuri și aeroporturi. „Astfel, viteza cu care banii ajung efectiv în piață depinde cu adevărat de întregul proces”, a mai precizat Zawadzki citată de Financial Times.
