Cum pierde statul bani din datorii fiscale. Peste 80.000 de firme nu mai au conturi bancare 

Banii nu mai pot fi recuperați ușor, deoarece firmele nu mai au conturi bancare. Fără conturi active, instituția nu poate pune popriri pe sumele datorate. Situația arată limitele sistemului actual de colectare fiscală. Șeful ANAF afirmă că digitalizarea poate schimba modul de lucru.

Restanțe mari, fără conturi active 

Președintele ANAF, Adrian Nica, a vorbit despre problema datoriilor imposibil de recuperat. Potrivit lui, aproape 80.000 de societăți comerciale au datorii mari la bugetul de stat. Valoarea totală a restanțelor ajunge la 2,3 miliarde lei. Problema principală este lipsa conturilor bancare active. Firmele au avut conturi în trecut, dar nu mai folosesc acum niciun cont bancar. Din acest motiv, ANAF nu poate aplica popriri pentru recuperarea sumelor. Adrian Nica a declarat că firmele cu astfel de probleme nu pot fi tratate la fel. Ele nu trebuie puse în aceeași categorie cu firmele corecte.

Există contribuabili care își plătesc taxele înainte de termen. În același timp, există firme care acumulează datorii și dispar din circuitul bancar. Pentru ANAF, diferența dintre cele două categorii devine foarte importantă. Instituția vrea să înțeleagă mai bine comportamentul fiscal al firmelor. Scopul este identificarea contribuabililor cu risc ridicat, înainte ca datoriile să devină imposibil de recuperat.

ANAF caută firmele cu risc ridicat

Șeful ANAF afirmă că instituția trebuie să cunoască mai bine contribuabilii. În luna mai, agenția a realizat o analiză de risc la nivel centralizat. În urma analizei, au fost identificați aproximativ 12.000 de contribuabili cu risc fiscal foarte ridicat. Nica a declarat că identificarea nu înseamnă automat măsuri dure. ANAF nu va trimite imediat sechestre sau popriri pentru toate firmele vizate. Datele obținute prin sistemele informatice trebuie verificate și în teren. Funcționarii vor analiza dacă informațiile generate automat se confirmă în practică. Procesul va fi făcut treptat, pentru a evita greșelile. Adrian Nica susține că digitalizarea poate ajuta mult activitatea ANAF.

Prin instrumente digitale, instituția poate urmări mai bine firmele cu probleme. Sistemele informatice pot arăta mai rapid cine are datorii și cine prezintă risc. Totuși, datele trebuie interpretate corect. O analiză greșită poate afecta și firmele care lucrează cinstit.Din acest motiv, ANAF vrea să combine tehnologia cu verificările directe.

Frauda fiscală reprezintă o problemă serioasă

Adrian Nica a atras atenția și asupra firmelor create special pentru fraudă. Unele companii sunt construite din start pentru a acumula datorii. După o perioadă, firmele intră în insolvență și lasă obligațiile neplătite. ANAF urmărește mai mulți indicatori care pot arăta un risc de pre-insolvență. Un exemplu este profitabilitatea neobișnuit de mare în contractele cu statul. Alt semn de risc apare când firma are eșalonări la plată către ANAF. Situația devine suspectă mai ales dacă firma nu are active importante. În astfel de cazuri, societatea poate fi folosită ca firmă intermediară. Banii circulă prin firmă, dar beneficiarul real rămâne greu de identificat.

Pentru ANAF, găsirea beneficiarului real este una dintre cele mai mari provocări. Nica precizează că instituția încearcă zilnic să urmărească traseul banilor. Uneori, verificările dau rezultate. Alteori, contribuabilii corecți pot fi confundați cu cei care fraudează. Șeful ANAF recunoaște că astfel de situații trebuie evitate. Instituția dezvoltă un model propriu de inteligență artificială. Sistemul nu va folosi o soluție standard din exterior. ANAF vrea un instrument adaptat nevoilor fiscale din România. Adrian Nica estimează că primele efecte pozitive vor apărea în următoarele luni. Scopul final este o colectare mai bună și controale mai bine țintite. Instituția vrea să recupereze banii publici fără să blocheze firmele corecte, potrivit Digi24.