Grâul României pierde 2 milioane de tone. Producția din 2026 este estimată la 10,9

După un sezon 2025 foarte bun, fermierii se confruntă acum cu perspective mai prudente, influențate de vreme și de evoluția culturilor din teren.

Randamentul la hectar, sub nivelul record din 2025

JRC, serviciul științific al Comisiei Europene, estimează pentru România un randament mediu de 4,74 tone de grâu la hectar. Valoarea este cu 16% mai mică decât cea înregistrată în 2025. Atunci, producția medie a ajuns la 5,64 tone la hectar. Diferența arată o pierdere importantă pentru fermierii care au mizat pe un nou an foarte bun.

Scăderea estimată pentru România este printre cele mai severe din Uniunea Europeană. Doar Estonia ar putea avea un recul mai mare, de 18%. În schimb, state mari producătoare, precum Franța, ar urma să înregistreze o reducere mai mică. Acolo, randamentul ar putea coborî cu 4%, până la 7 tone la hectar. Diferența arată că România resimte mai puternic efectele condițiilor din ultimele luni.

Producția totală ar putea pierde aproape 2 milioane de tone

Dacă suprafața cultivată cu grâu rămâne la un nivel apropiat de cel din 2025, de circa 2,3 milioane de hectare, producția totală ar putea ajunge la 10,9 milioane de tone. Calculul pornește de la randamentul prognozat de Comisia Europeană. Raportat la anul trecut, rezultatul ar însemna un minus de aproximativ 2 milioane de tone în hambarele fermierilor români.

În 2025, România a obținut aproximativ 13 milioane de tone de grâu, potrivit estimărilor europene. Recolta a fost una foarte bună și a depășit clar nivelul din 2024. În urmă cu doi ani, producția fusese de 9,4 milioane de tone. Chiar dacă estimarea pentru 2026 indică o scădere clară față de anul record, nivelul rămâne peste media ultimilor ani și confirmă o poziție importantă pentru România pe piața cerealelor.

Cum se vede situația la nivelul Uniunii Europene

La nivelul întregii Uniuni Europene, randamentul mediu la grâu este estimat la 5,76 tone la hectar. Media ar fi cu 5% sub cea din anul anterior. Totuși, nivelul rămâne cu 2% peste media ultimilor cinci ani. Datele arată că reculul nu afectează doar România, dar impactul este mai puternic în cazul fermierilor români.

Și în cazul României, comparația cu media ultimilor cinci ani rămâne favorabilă. Estimarea actuală este cu 4% peste media recentă. Cu toate astea, comparația cu 2025 este cea care atrage atenția. Diferența față de sezonul trecut este mare și schimbă așteptările pentru noua recoltă. Pentru mulți producători, 2026 se conturează drept un an mai modest, chiar dacă nu este unul slab în termeni istorici.

Vremea din iarnă și începutul primăverii a influențat culturile

După o lună decembrie mai blândă, temperaturile au scăzut spre finalul anului și în primele săptămâni din 2026. La mijlocul lunii ianuarie și la începutul lunii februarie au avut loc două episoade de frig intens. În sud și est, minimele au coborât până la minus 15 grade. În nord, temperaturile au ajuns chiar la minus 20 de grade, conform Economica.net.

Stratul de zăpadă format după precipitațiile abundente din ianuarie a oferit protecție culturilor de grâu de iarnă. În schimb, rapița și orzul, mai sensibile la îngheț, ar fi putut suferi pagube locale. Ploile au crescut și umiditatea solului în sudul țării, în jurul mijlocului lunii februarie. În nord, specialiștii au observat un deficit moderat de apă în sol, factor care poate influența dezvoltarea culturilor.

Dezvoltare întârziată în sud și sud-est

Culturile de iarnă au ieșit din repaus vegetativ la începutul lunii martie, odată cu creșterea temperaturilor. Potrivit indicatorilor satelitari analizați de JRC, evoluția culturilor nu este uniformă în toate regiunile țării. În sud și sud-est se observă o întârziere de fenologie, provocată de semănatul târziu din toamnă și de condițiile meteo din perioada rece.

În alte regiuni, perspectivele sunt mai bune, iar culturile de iarnă sunt considerate promițătoare. Chiar și așa, prima prognoză europeană indică limpede că România nu va repeta performanța din 2025. Scăderea randamentului și a producției totale schimbă tabloul pentru noul sezon agricol. Fermierii vor urmări de acum evoluția vremii din primăvară și vară, care poate confirma sau corecta actualele estimări.