Reducerea biocarburantului din benzină de la 8% la 2%, prevăzută în ordonanța de urgență, provoacă tensiuni între Guvern și fermieri

Organizația susține că România riscă să piardă credibilitate la Bruxelles, mai ales în lipsa unei notificări oficiale către Comisia Europeană. În plus, reprezentanții sectorului agricol consideră că avantajul pentru consumatori ar fi redus, în timp ce efectele negative asupra economiei rurale ar putea fi mult mai mari.

Fermierii contestă măsura și cer schimbarea ordonanței

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o scrisoare deschisă Guvernului, Ministerului Energiei și Ministerului Agriculturii. Documentul critică reducerea proporției de biocarburant din benzină și atrage atenția asupra efectelor economice și juridice. Reprezentanții fermierilor spun că decizia a fost prezentată drept o soluție rapidă pentru scăderea prețului final la pompă. În realitate, organizația susține că impactul pozitiv pentru consumatori ar fi limitat și temporar, potrivit AGERPRES.

În același timp, agricultura ar suporta costuri importante. Organizația cere modificarea articolului 5 din ordonanță, astfel încât reducerea temporară să fie legată de păstrarea blendingului anual de 8%. Mai mult, alianța solicită flexibilitate lunară și un mecanism clar de compensare pentru furnizorii de materie primă agricolă. Mesajul transmis autorităților este ferm: agricultura nu trebuie folosită drept soluție de compromis într-o criză temporară de pe piața petrolieră.

Conformitatea europeană ridică semne mari de întrebare

Alianța susține că obligația privind amestecul minim de biocombustibili vine din angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană. Reglementările europene și legislația națională impun respectarea unor ținte privind folosirea biodieselului și a bioetanolului. Orice derogare, chiar și limitată în timp, ar trebui notificată oficial Comisiei Europene și justificată printr-o situație excepțională. În lipsa unei asemenea proceduri, decizia riscă să fie interpretată drept o abatere de la normele comunitare.

Reprezentanții agriculturii avertizează că o derogare neanunțată poate crea un precedent periculos. România ar putea fi percepută ca un stat care renunță ușor la propriile angajamente privind energia și clima. Consecințele nu s-ar opri la nivel simbolic. Pot apărea dificultăți în negocierile viitoare privind politicile europene din domeniul energetic, tranziția verde și fondurile agricole. Pentru fermieri, o asemenea situație ar însemna incertitudine suplimentară într-un sector deja expus presiunilor economice și climatice.

Agricultura românească riscă pierderi importante

Reducerea componentei BIO lovește direct în fermierii care au investit în rapiță, floarea-soarelui și cereale destinate industriei biocombustibililor. Pentru multe exploatații agricole, asemenea culturi reprezintă o sursă constantă de venit. Ele contribuie la rotația culturilor și reduc dependența de importuri. O scădere bruscă a cererii poate duce rapid la surplus de marfă pe piață. Un asemenea dezechilibru ar pune presiune pe prețurile la uleiuri vegetale și cereale.

Pierderile nu s-ar limita la nivelul fermelor. Întregul lanț agroalimentar ar putea resimți efectele. Mulți producători au încheiat deja contracte de livrare și și-au planificat activitatea în funcție de cererea existentă. O schimbare bruscă de direcție ar genera pierderi financiare imediate. Mai mult, culturile oleaginoase au și rol alimentar, nu doar energetic. Din acest motiv, destabilizarea pieței poate afecta mai multe sectoare simultan, nu doar zona de carburanți.

Beneficiu redus la pompă, costuri mari în mediul rural

Potrivit reprezentanților agriculturii, reducerea proporției de biocarburant ar aduce doar un avantaj marginal pentru prețul final al benzinei. În schimb, efectele asupra economiei rurale pot fi serioase și de durată. Industria biocombustibililor susține mii de locuri de muncă în zone defavorizate. O scădere a activității în domeniu poate accelera depopularea satelor și sărăcirea comunităților locale. Pentru multe regiuni, agricultura și industriile conexe reprezintă principalul motor economic.

Pe termen mediu, problema devine și una strategică. Biocombustibilii contribuie la securitatea energetică și la reducerea emisiilor poluante. Renunțarea parțială la folosirea lor, chiar și într-o perioadă de criză, contrazice direcția asumată prin politicile de tranziție verde. Din perspectiva fermierilor, statul încearcă să rezolve o urgență punctuală prin sacrificarea unui domeniu esențial. O asemenea alegere poate genera costuri mai mari decât economiile promise la pompă.

Fermierii propun alternative compatibile cu regulile UE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare spune că există soluții mai bune și mai sigure din punct de vedere juridic. Una dintre variantele propuse este reducerea temporară a accizei la motorina agricolă. Organizația apreciază că o asemenea măsură ar putea avea un impact de aproximativ 40 de bani pe litru. În plus, sprijinul ar ajunge direct la fermieri, fără să reducă cererea pentru biocarburanți și fără să afecteze piața agricolă internă.

O altă propunere vizează păstrarea blendingului anual de 8%, cu flexibilitate operațională de la o lună la alta. Deficitele lunare ar putea fi compensate până la finalul anului, fără coborârea pragului anual. Reprezentanții agriculturii mai cer un mecanism compensatoriu clar, cu termene și volume precise, care să includă explicit și furnizorii de materie primă agricolă. În paralel, Ministerul Energiei a publicat proiectul de ordonanță privind starea de criză pe piața petrolieră și limitarea adaosului comercial. Potrivit proiectului, adaosul ar urma să fie plafonat la cel mult 50% din media ultimelor 12 luni, pe întregul lanț economic, pentru a preveni specula și comportamentele abuzive.