Schema urmărește să reducă decalajul dintre dezvoltarea unei tehnologii și intrarea sa pe piață. Ministerul Finanțelor pune accent pe domenii cu valoare adăugată ridicată și pe păstrarea proprietății intelectuale în România.
Proiectele trebuie să includă două componente
Din bugetul total, 2,656 miliarde de lei sunt alocate ajutoarelor regionale pentru investiții. Alte 2,657 miliarde de lei sunt destinate proiectelor de cercetare-dezvoltare. Bugetul mediu anual este de aproximativ 759 milioane de lei, echivalentul a 150 de milioane de euro. Acordurile pot fi emise între 2026 și 2032, iar plățile sunt prevăzute pentru perioada 2027-2041.
Proiectele trebuie să includă minimum 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare. Investiția în capacitatea de producție sau prestarea de servicii trebuie să fie de cel puțin 3 milioane de lei.
„Prin TechUp corelăm, pentru prima dată, cercetarea de producție într-un singur parcurs de finanțare și introducem posibilitatea acordării unui avans pentru cercetare. Vrem să folosim mai bine capitalul uman românesc, să îl orientăm către antreprenoriat și tehnologii avansate și să păstrăm proprietatea intelectuală în compania care dezvoltă tehnologia. Pentru proiectele care au nevoie de validare și ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completează finanțarea publică. Statul preia o parte importantă din efortul financiar, iar antreprenorul păstrează un activ valoros pentru rundele viitoare de finanțare”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Avans de până la 30% pentru cercetare
Programul permite un avans de până la 30% din valoarea anuală a grantului aprobat pentru cercetare-dezvoltare. O nouă cerere poate fi depusă după justificarea avansului anterior. Granturile sunt combinate cu o deducere fiscală de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile. Intensitatea maximă ajunge la 50% pentru cercetarea industrială și 25% pentru dezvoltarea experimentală.
TechUp creează două categorii de beneficiari. Prima vizează întreprinderile autonome care atrag capital de la fonduri de venture capital sau business angels. A doua include firmele care își pot asigura contribuția din alte surse private. În ambele situații, beneficiarul trebuie să acopere cel puțin 25% din costurile eligibile din resurse fără alt sprijin public.
Programul vizează inteligența artificială, energia verde și biotehnologia
Schema include calculul avansat, inteligența artificială, microelectronica și infrastructura digitală. Sunt vizate și biotehnologia, Agri-Tech, sănătatea de precizie, energia verde, stocarea și tehnologiile climatice. Lista cuprinde mobilitatea, spațiul, sistemele autonome, materialele avansate, Industry 4.0 și securitatea cibernetică.
Beneficiarul trebuie să păstreze drepturile de proprietate intelectuală asupra produsului sau serviciului rezultat din cercetare. Activitatea economică și proprietatea intelectuală trebuie menținute în regiunea unde este realizată investiția.
Ministerul Finanțelor va publica Ghidul solicitantului și Ghidul de plată în 45 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Instituția va anunța ulterior data deschiderii sesiunii și bugetul anual disponibil.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/tehnologie.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/06/tehnologie.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/bani-bixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/lei-moldovenesti.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/inchis.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/vot-parlament.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/07/seo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/08/cartofi-scaled.jpg)