Investitorii ignoră start-upurile în favoarea depozitelor bancare. RISE Hub România vine cu o soluție

România se confruntă cu un paradox economic: avem aproximativ 80 de miliarde de euro blocați în depozite bancare, în timp ce startup-urile locale primesc abia 100 de milioane de euro pe an. Talentul există, ideile sunt competitive, dar investitorii preferă siguranța dobânzilor în locul riscului inovației.

Pentru a sparge acest blocaj, RISE Hub România a propus recent o inițiativă legislativă ca soluție la această problemă. Proiectul vizează împărțirea riscului între stat și investitorul privat. Astfel, eșecul unei afaceri noi nu ar mai fi suportat doar de cel care a pus banii, ci ar fi amortizat prin facilități fiscale. Miza este transformarea capitalului pasiv într-un motor de creștere pentru viitorul economiei naționale.

Proiectul de lege al RISE Hub

Ideea centrală a proiectului de lege este simplă și se inspiră din cele mai bune practici internaționale. Dacă riscul scade, dorința de a investi crește natural. RISE Hub propune un set de stimulente fiscale care să facă investiția într-un startup la fel de atractivă ca o plasare de capital tradițională.

• Reduceri imediate de taxe: Investitorul primește înapoi o parte din suma investită sub formă de deduceri fiscale.
• Scutirea impozitului pe profit: Câștigurile obținute din succesul startup-ului nu vor fi taxate de stat.
• Impozit zero la exit: Dacă investitorul decide să își vândă acțiunile după câțiva ani, profitul obținut este scutit de taxe.
• Compensarea eșecului: În cazul în care afacerea dă faliment, statul permite recuperarea unei părți din pierdere prin deduceri ulterioare.

Un exemplu concret arată astfel: investești 20.000 de euro, dar statul îți reduce taxele cu 10.000 de euro. Practic, riscul tău real scade la jumătate. Dacă afacerea reușește, păstrezi tot profitul. Dacă eșuează, pierderea ta este mult mai mică decât în prezent.

De ce se pierd ideile bune în România 

Lipsa finanțării în fazele incipiente nu este doar o problemă contabilă, ci una de securitate economică. În lipsa mecanismelor de sprijin, mulți tineri antreprenori aleg una dintre cele două căi dureroase pentru România. Fie își mută afacerile în țări cu ecosisteme mai mature, fie renunță complet la proiectele lor inovatoare.

Adrian Zvîncă, președintele ANOFM, a subliniat la masa rotundă organizată de RISE Hub că acest fenomen duce la o pierdere de talent pe termen lung. De asemenea, Felix Pătrășcanu (FAN Courier) a criticat direcționarea greșită a banilor publici de până acum. Fără un acces real la tehnologie și inovație, proiectele finanțate în trecut nu au reușit să creeze un sistem solid. România are nevoie de mecanisme care să pună banii în mișcare către mințile care pot schimba piața, nu doar către proiecte de fațadă, conform NewsEdge.

„Oportunitățile sunt deschise, dar extrem de competitive”

Raluca Epureanu, cofondator RISE Hub, a punctat un aspect esențial despre mentalitatea noii generații de antreprenori. Curajul nu înseamnă lipsa fricii, ci capacitatea de a acționa în ciuda ei. Pentru generația Z, presiunea de a avea totul sub control înainte de start este uriașă și adesea blocantă.

„Nu trebuie să vezi tot drumul ca să faci primul pas. Astăzi, riscul cel mai mare nu mai este să încerci și să eșuezi, ci să nu încerci deloc. Trăim într-o economie în care oportunitățile sunt deschise, dar extrem de competitive” a declarat Raluca Epureanu pentru NewsEdge. Construirea unui mediu în care succesul și eșecul sunt gestionate matur poate deveni „contagios”. Atunci când antreprenorii văd că statul devine un partener, nu doar un colector de taxe, mediul de afaceri se transformă radical.

Pașii următori în contextul european favorabil

Oamenii politici prezenți la discuții, printre care și vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, s-au arătat optimiști. România are capitalul necesar, însă acesta stă blocat în pasivitate. Implementarea acestui proiect de lege ar putea schimba fluxul banilor în economie în următorii 10 ani.

Contextul european susține această direcție, din moment ce accesul la finanțare este o prioritate strategică a Uniunii Europene. Dacă acest proiect devine lege, România ar putea face saltul de la un ecosistem emergent la unul relevant pe harta globală. Este un moment oportun pentru ca investiția în viitor să nu mai fie considerată o excepție, ci o opțiune reală pentru orice român cu economii.