Numărul salariaților din București a scăzut cu 15.303 într-un an. Cu cât a coborât venitul mediu în Capitală

La finalul lunii aprilie 2026, Capitala avea 1.104.195 de salariați. Adică cu 805 mai puțini decât în martie și cu peste 15.300 sub nivelul înregistrat în aceeași lună a anului trecut.

În ceea ce privește veniturile, salariul mediu brut a coborât la 12.737 de lei, față de 13.441 de lei în luna precedentă, deși rămâne peste cel din aprilie 2025. Atunci era de 12.259 de lei. Pe partea de venit net, angajații din Capitală au încasat în medie 7.631 de lei. Valoarea sumei este mai mică decât cei 8.039 de lei raportați în martie, dar tot peste cei 7.343 de lei din urmă cu un an, potrivit INSSE.

Mai puține persoane fără un loc de muncă

Pe partea de șomaj, la finalul lunii aprilie 2026, în Capitală erau înregistrați 5.652 de persoane fără loc de muncă, cu 131 mai puține decât în martie și cu 2.171 sub nivelul din aprilie anul trecut. Rata șomajului s-a menținut la 0,4%, aceeași ca în luna precedentă. Însă, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut este mai mică cu 0,2 puncte procentuale.

Referitor la numărul pensionarilor, acesta a ajuns, la finalul lunii martie 2026, la 467.044 de persoane. Cifra este în creștere cu 2.846 față de aceeași perioadă a anului anterior. Pensia medie s-a situat la 3.675 de lei, față de 3.538 de lei în martie 2025.

Situația la nivelul țării

La nivel național, tabloul este similar. România avea, în aprilie 2026, 5,11 milioane de salariați. Cifra este cu 60.100 mai puțini față de aceeași lună a anului trecut.

Cele mai mari scăderi procentuale au fost înregistrate în Maramureș (-1,98%), Vaslui (-1,70%) și Vrancea (-1,66%). În același timp, Dolj și Bistrița-Năsăud au consemnat ambele o scădere anuală de 1,64%. Singura excepție a fost județul Călărași, care a adăugat 393 de salariați, o creștere de 0,79%.

Companiile simt din plin această presiune și au trecut deja în modul de precauție. Multe au blocat angajările sau completează posturile doar pe măsură ce oamenii pleacă, tăind astfel costurile acolo unde se poate, fără vâlvă. Consecințele se văd rapid în bilanțurile din servicii, industrie și construcții. Aici, cererea mai slabă încetinește circulația banilor și mușcă din marjele de profit, tocmai într-un moment în care accesul la finanțare depinde mai mult ca oricând de fiecare semnal venit din economie.