Analiză AEI: Panourile solare au asigurat 70% din consumul de energie electrică al României. De ce nu au scăzut prețurile

Conform unei analize recente a Asociației Energia Inteligentă, vineri, 19 iunie, aproximativ 70% din consumul de energie electrică al României la miezul zilei a fost acoperit din resurse solare.

Rezultatul este notabil din punct de vedere tehnic și al tranziției energetice. „Însă întrebarea relevantă pentru consumatori este alta: s-a tradus această performanță în energie mai ieftină? Datele pieței arată că răspunsul nu este atât de simplu”, afirmă Dumitru Chisăliță, fondatorul și președintele AEI.

Potrivit datelor prezentate, la orele de maximă producție fotovoltaică, prețurile pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) au scăzut puternic. Ulterior, în intervalul orar 11-12, prețul a crescut de la 47,8 lei/MWh, la aproximativ 59,8 lei/MWh. Dar, susține Chisăliță, o mare parte din energia ieftină merge la export. Din acest motiv, prețul energiei electrice în România rămâne la un nivel ridicat.

Pe de altă parte, în momentul vârfului de consum care survine seara, producția fotovoltaică este inexistentă. La ora 21, prețul a crescut de aproximativ 23 de ori, la circa 1.360 lei/MWh.

„Această volatilitate extremă evidențiază una dintre principalele provocări ale sistemului energetic actual. Energia solară produce masiv atunci când cererea și valoarea economică a energiei sunt mai reduse. Dar nu este disponibilă în intervalele cu consum ridicat, când energia este cea mai valoroasă”, explică președintele AEI.

De două ori mai scump ca în 2019

Dumitru Chisăliță compară situația actuală cu cea din iunie 2019. „A fost ultimul an în care piața energiei electrice nu era influențată de crize energetice, intervenții administrative sau dezechilibre majore”, precizează specialistul.

Astfel, în urmă cu șapte ani, prețul mediu al energiei pe PZU România era de 45-55 euro/MWh. Vineri, 19 iunie 2026, prețul mediu zilnic a fost de circa 106 euro/MWh. Adică aproape dublu. Și deși producția solară a redus prețurile în orele de prânz, costurile mari din intervalul vârfului de consum au anulat câștigurile asigurate de energia ieftină din timpul zilei.

„Mai mult, diferența foarte mare dintre prețurile de la prânz și cele din timpul serii obligă sistemul energetic să se bazeze pe surse flexibile – hidrocentrale, centrale pe gaze, importuri sau capacități de stocare – pentru a acoperi consumul atunci când fotovoltaicul nu mai produce. Costul acestor resurse se reflectă inevitabil în prețurile ridicate din orele de vârf”, afirmă Chisăliță.

„Paradoxul fotovoltaic”

Potrivit specialistului, energia solară a scăzut prețurile în timpul zilei. Dar nu a eliminat „necesitatea unor surse costisitoare de energie în intervalul 19:00-22:00. Iar sistemul a continuat să plătească foarte scump energia necesară exact în perioada cu cel mai ridicat consum.”

Chisăliță duce mai departe comparația și evidențiază că, la 19 iunie 2019:

• fotovoltaicul acoperea aproximativ 8% din consum la prânz.
• nu existau excedente semnificative de producție solară.
• prețurile erau relativ uniforme pe parcursul zilei.
• diferența dintre prețul minim și cel maxim era redusă.

Vinerea trecută, situația se prezenta astfel:

• fotovoltaicul a acoperit aproximativ 70% din consum la prânz.
• energia produsă în acel interval a avut o valoare economică foarte scăzută.
• seara producția fotovoltaică a trebuit înlocuită cu energie hidro, gaze, importuri sau stocare.
• costul energiei la vârf de consum a fost de 23 de ori mai mare decât la prânz.

„De aici rezultă ceea ce poate fi numit paradoxul fotovoltaic: cu cât producția solară este mai mare în absența unor capacități suficiente de stocare și flexibilizare, cu atât valoarea economică a energiei produse la prânz scade, în timp ce energia necesară seara rămâne foarte scumpă”, subliniază președintele AEI.

De ce nu au scăzut prețurile

Dumitru Chisăliță subliniază că rezultatul înregistrat pe 19 iunie 2026 reprezintă o „ performanță remarcabilă”, din punct de vedere al integrării energiei regenerabile în sistem. Dar nu neapărat și din punct de vedere economic.

Valorificarea acestui rezultat a fost limitată de lipsa unor „capacități semnificative de stocare, a managementului inteligent al consumului și a unei flexibilități sporite a sistemului”.

„Fără investiții consistente în stocare, flexibilizarea consumului și mecanisme de valorificare a surplusului de energie din timpul zilei, România riscă să se confrunte tot mai frecvent cu acest paradox: abundență de energie ieftină la prânz și deficit de energie foarte scumpă seara, diferența dintre cele două ajungând, în cazul zilei de 19 iunie 2026, la un raport de aproximativ 23 la 1”, concluzionează președintele AEI.