De ce petrolul nu a ajuns la 200 de dolari după cel mai mare șoc de aprovizionare din istorie. Rolul surprinzător al Chinei și al SUA

La mai bine de trei luni de la blocarea efectivă a strâmtorii, scenariile cele mai negre nu s-au materializat. Deși lumea a pierdut peste 10 milioane de barili de petrol pe zi din aprovizionarea provenită din Orientul Mijlociu, cotațiile au rămas sub pragul psihologic de 100 de dolari pe baril. Mulți analiști anticipau prețuri de 200 de dolari pe baril sau chiar mai mult.

Potrivit unei analize Bloomberg, două evoluții au jucat un rol esențial în limitarea creșterii prețurilor. Prima este explozia exporturilor americane de petrol și produse rafinate. A doua este reducerea neașteptată a cererii din China, cel mai mare importator mondial de țiței.

În luna mai, China și-a redus importurile de petrol cu aproape 40% față de media anului trecut, potrivit datelor companiei Vortexa. Scăderea este suficient de mare pentru a compensa între o treime și o cincime din volumele pierdute din cauza conflictului.

În paralel, Statele Unite au devenit principalul furnizor flexibil al pieței mondiale. Exporturile americane de petrol și combustibili au fost în luna mai cu peste două milioane de barili pe zi mai mari decât media întregului an trecut.

Rezervele strategice au fost deschise

Pentru a evita o criză energetică, guvernele mai multor state au coordonat una dintre cele mai ample eliberări de rezerve strategice din istorie. Administrația Trump a anunțat că va elibera 172 de milioane de barili din Rezerva Strategică de Petrol a Statelor Unite.

Ritmul de utilizare a acestor stocuri a fost impresionant. Într-o singură săptămână din luna trecută, rezerva strategică americană s-a redus cu 1,4 milioane de barili pe zi. Aproape jumătate din petrolul eliberat a fost exportat către Europa și alte piețe externe. În același timp, producătorii din Golf au găsit rute alternative pentru exporturi.

Arabia Saudită a utilizat intens conducta East-West către Marea Roșie. Emiratele Arabe Unite au direcționat mai multe volume către terminalul Fujairah. Chiar și prin Strâmtoarea Hormuz continuă să treacă unele nave, în ciuda riscurilor.

Petrolul rămâne, totuși,  mult mai scump

Chiar dacă nu s-a ajuns la 200 de dolari pe baril, piața nu a revenit la normal. Petrolul Brent se tranzacționează în continuare cu aproximativ 36% peste nivelul de dinaintea războiului. Petrolul american WTI este cu aproape 50% mai scump decât înaintea conflictului.

La începutul războiului, cotațiile au depășit temporar 140 de dolari pe baril. Ulterior, creșterea exporturilor americane și reducerea cererii din China au contribuit la temperarea pieței.

China consumă mai puțin petrol

Scăderea cererii chineze este una dintre cele mai importante surprize ale anului. Potrivit analiștilor, Beijingul nu mai alimentează în același ritm rezervele strategice construite în ultimii ani. În plus, industria chimică utilizează tot mai mult cărbune în locul petrolului ca materie primă. Creșterea vânzărilor de vehicule electrice reduce și consumul de benzină. Procesarea petrolului în rafinăriile chineze a coborât la aproximativ 13 milioane de barili pe zi în lunile mai și iunie.

Ultima dată când s-au înregistrat niveluri similare a fost în perioada de început a pandemiei din 2020. „Retragerea Chinei de pe piața petrolului a avut un rol crucial în reechilibrarea pieței mondiale și a limitat creșterea prețurilor. Amploarea fenomenului a surprins aproape întreaga piață”, a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru materii prime la ING.

Pericolul nu a dispărut

În spatele calmului relativ al pieței se ascunde însă o problemă majoră. Stocurile mondiale de petrol scad într-un ritm record. Rezervele comerciale din Statele Unite au coborât recent la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.

Depozitele din Cushing, Oklahoma, unul dintre cele mai importante centre logistice pentru petrolul american, se apropie de limitele operaționale minime.

Greg Sharenow, responsabil de portofoliul de materii prime al Pacific Investment Management Company (PIMCO), avertizează că actuala situație nu poate continua la nesfârșit. „În fiecare săptămână, sistemul pierde între 70 și 80 de milioane de barili. Nu poți face asta pentru totdeauna”, a explicat acesta.

Potrivit specialistului, în următoarele luni piața ar putea deveni mult mai vulnerabilă la orice nouă perturbare.

Investitorii încă speră într-un acord

Un alt factor care limitează creșterea prețurilor este convingerea că un acord între Statele Unite și Iran rămâne posibil. Președintele Donald Trump continuă să susțină că o înțelegere este aproape. Această perspectivă îi face pe mulți investitori să evite pariurile agresive pe creșterea petrolului. Volatilitatea ridicată și schimbările rapide de preț au redus și apetitul pentru risc al traderilor. Totuși, experții avertizează că piața funcționează acum cu rezerve tot mai mici de siguranță.

Dacă negocierile de pace vor eșua, iar Strâmtoarea Hormuz va rămâne blocată pentru o perioadă îndelungată, presiunea asupra stocurilor mondiale ar putea crește semnificativ. În acel moment, scenariile cu petrol de peste 100 de dolari pe baril ar putea redeveni foarte realiste. În ciuda rezistenței demonstrate până acum de piață, mulți analiști consideră că actualul echilibru rămâne fragil și depinde în mare măsură de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.