Puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. BNR: redresarea vine abia în 2027

Banca centrală estimează că prima jumătate a anului va fi în continuare influențată de măsurile de austeritate și de inflație. Acestea reduc venitul real al populației.

Redresarea va veni în 2027

Redresarea este așteptată mai ales în 2027, când utilizarea fondurilor europene, în special din PNRR, ar putea relansa activitatea economică, alături de o eventuală detensionare a conflictului din Orientul Mijlociu și de revenirea cererii externe.

 „Activitatea economică se va redresa ulterior, mai cu seamă în 2027. În principal pe fondul utilizării fondurilor europene, îndeosebi a celor din programul PNRR, precum şi în contextul detensionării conflictului din Orientul Mijlociu şi al revigorării cererii externe”, arată banca centrală în minuta aferentă şedinţei de politică monetară a consiliului de administraţie al BNR din luna mai.

Astfel, consumul populaţiei ar putea să scadă uşor în anul curent. Dar să redevină majoritar ca aport la dinamica PIB în anul 2027, în timp ce investiţiile (formarea brută de capital fix) îşi vor accelera probabil creşterea în 2026 şi vor contribui consistent la redresarea economiei în anul următor, în condiţiile atragerii şi utilizării unui volum sensibil mărit de fonduri europene, cu efecte de antrenare şi în sectorul privat, după cum anticipează membrii boardului BNR, potrivit zf.

Inflația este unul dintre cei mai mari „inamici”

Puterea de cumpărare arată câte bunuri și servicii poate cumpăra o persoană cu veniturile pe care le are. Cu cât poți cumpăra mai multe lucruri cu aceeași sumă de bani, cu atât puterea de cumpărare este mai mare. Dacă prețurile cresc mai repede decât salariile, puterea de cumpărare scade. Dacă veniturile cresc mai repede decât costurile de trai, puterea de cumpărare se îmbunătățește. În contextul puterii de cumpărare, inflația reprezintă, simplist, creșterea generală a prețurilor din economie. Atunci când inflația este ridicată, banii își pierd treptat valoarea. Practic, aceeași sumă cumpără mai puține produse decât înainte. BNR arată că inflația afectează direct puterea de cumpărare a populației. Mai ales atunci când veniturile nu cresc în același ritm cu prețurile.

După inflația galopantă din anii ’90, România a trecut prin perioade dificile după pandemia de COVID-19 și după izbucnirea războiului din Ucraina. Scumpirile la energie, combustibili și alimente au afectat puternic bugetele familiilor. În multe cazuri, salariile au crescut, dar oamenii au continuat să simtă că nivelul de trai scade. Aici apare unul dintre cele mai importante paradoxuri economice: poți câștiga mai mult și totuși să îți permiți mai puține lucruri.