Uniunea Europeană întârzie decizia pentru fondurile suspendate din PNRR. România așteaptă verdictul final

Autoritățile din România spun că au trimis măsurile de remediere încă din noiembrie 2025. De partea cealaltă, Comisia evită să avanseze un termen clar pentru deblocarea banilor.

Evaluarea Comisiei Europene întârzie

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis că, până miercuri dimineață, nu primise decizia finală a Comisiei. Răspunsul a fost oferit în urma unei solicitări adresate de Mediafax. Potrivit regulilor europene, evaluarea jaloanelor din PNRR ar trebui făcută în două luni. În cazul de față, reperul era 28 ianuarie 2026. Termenul a pornit de la data de 28 noiembrie 2025. Atunci, România a trimis oficial răspunsul la observațiile formulate de Bruxelles.

Totuși, procedura poate dura mai mult. Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență permite prelungirea analizei. Situația apare când există schimburi suplimentare de informații între Comisie și autoritățile naționale. În astfel de cazuri, termenul inițial nu mai este unul strict. Procesul se mută într-o etapă de dialog tehnic și juridic. În esență, Comisia trebuie să decidă ce parte din sumă poate fi deblocată.
Tot Comisia stabilește și corecția financiară pentru jaloanele considerate neîndeplinite. Valoarea pierderii poate ajunge la zeci de milioane de euro. Decizia finală va arăta dacă suspendarea rămâne totală sau doar parțială.

Ce spune MIPE despre măsurile trimise la Bruxelles

Oficialii MIPE susțin că România a făcut pașii necesari pentru remedierea problemelor semnalate.
Potrivit ministerului, documentele au fost transmise Comisiei Europene pe 28 noiembrie 2025. Răspunsul a vizat deficiențele constatate în cadrul scrisorii de observații. Ministerul arată că evaluarea se află acum exclusiv la nivelul experților europeni. Cele patru jaloane aflate în discuție au o importanță majoră pentru plata integrală a tranșei. Primul vizează intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Un alt jalon privește operaționalizarea grupului operativ din Centrul Guvernului. Structura are rol în coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă. Al treilea jalon se referă la guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie. Al patrulea privește selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație din mai multe companii de transport. Printre entitățile vizate se află CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Toate sunt legate de reforme asumate de România prin PNRR.
Nerespectarea lor a dus la suspendarea unei părți din bani. Miza depășește simpla întârziere administrativă. Fiecare jalon influențează direct credibilitatea reformelor promise în fața Comisiei.

Mesajul transmis de Bruxelles

Comisia Europeană a confirmat că evaluarea este încă în curs. Un purtător de cuvânt a declarat că instituția analizează cererea și informațiile aferente. În același timp, executivul european a evitat să ofere detalii suplimentare. Bruxellesul nu comentează, de regulă, evaluările aflate în desfășurare.

Mesajul oficial arată că autoritățile române vor fi informate la momentul potrivit. Formula lasă deschisă orice variantă privind rezultatul final. Nu există, până acum, o confirmare privind deblocarea vreunei părți din sumă. Nu există nici o decizie anunțată privind o penalizare finală. În lipsa unui verdict, România rămâne într-o zonă de incertitudine financiară și politică.

Hidroelectrica, unul dintre punctele sensibile

Jalonul legat de guvernanța corporativă în sectorul energetic a atras cea mai mare atenție publică.
Valoarea asociată lui este de 227,9 milioane de euro. Autoritățile române au transmis lista numirilor făcute în companiile strategice. Totuși, Hidroelectrica a fost menționată printre excepțiile importante. Între timp, compania a relansat procedura pentru selectarea directorului general și a directorului financiar. Anunțul oficial a fost publicat pe 20 martie. Procedura anterioară eșuase chiar înainte de termenul-limită din noiembrie 2025. Niciun candidat nu îndeplinise toate condițiile pentru funcția de director general. Nici selecția pentru directorul financiar nu fusese finalizată cu succes, potrivit Mediafax.

Noua rundă de candidaturi are ca termen-limită data de 20 aprilie. Rezultatul poate conta în evaluarea finală a Comisiei. Până atunci, cele 809,4 milioane de euro rămân sub semnul întrebării. Totul depinde de concluzia Bruxellesului privind îndeplinirea reală a jaloanelor asumate de România.