STB cere insolvența după ce transportul consumă 34% din bugetul Capitalei. Circulația continuă normal

Cererea a fost depusă pe 6 august, după aprobarea Consiliului General al Municipiului București și a Adunării Generale a Acționarilor. Intrarea efectivă în insolvență nu este însă automată. Decizia aparține judecătorului-sindic, care trebuie să analizeze situația companiei.

STB continuă să opereze în timpul procedurii

Depunerea cererii reprezintă primul pas juridic spre insolvența STB. Până la o hotărâre a instanței, compania își continuă activitatea în condiții normale.

STB susține că programele de transport și serviciile oferite călătorilor nu sunt afectate. Compania spune că va comunica public măsurile luate pentru stabilizare și reorganizare.

Insolvența nu înseamnă automat oprirea activității sau intrarea în faliment. Procedura permite unei companii care nu își mai poate susține obligațiile financiare să funcționeze în timp ce își restructurează datoriile și cheltuielile.

Pentru București, continuitatea este esențială. STB operează principala rețea de transport public de suprafață, iar o reducere severă a activității ar afecta zilnic sute de mii de călători.

Transportul de suprafață consumă 34% din bugetul PMB

Primarul general Ciprian Ciucu susține că insolvența STB este necesară pentru salvarea companiei. Potrivit acestuia, transportul public de suprafață consumă aproximativ 34% din bugetul Primăriei Municipiului București.

Problema devine mai mare atunci când sunt adăugate datoriile și penalitățile acumulate. Ciprian Ciucu afirmă că valoarea lor cumulată, împreună cu costurile de operare, ajunge la nivelul întregului buget anual al Primăriei Capitalei.

Presiunea financiară face dificilă menținerea actualului model fără restructurare. Continuarea acumulării de penalități ar majora datoriile și ar consuma resurse care ar putea fi folosite pentru investiții sau alte servicii publice.

Insolvența STB poate opri această spirală și poate crea cadrul pentru negocierea obligațiilor. Următorul pas va fi elaborarea unui plan de reorganizare, dacă instanța admite cererea.

Restructurarea nu ar trebui să afecteze șoferii și vatmanii

Primarul general spune că planul de redresare nu va afecta continuitatea transportului și nici salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor. Investițiile în transportul public ar urma, de asemenea, să continue.

Reorganizarea va trebui însă să reducă dezechilibrele financiare ale companiei. Asta poate însemna revizuirea contractelor, a cheltuielilor și a structurii administrative, precum și recuperarea unor creanțe.

Primarul a criticat și activitatea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov. El consideră că structura trebuie să își asume mai clar atribuțiile pentru care a fost creată.

Relația dintre STB, Primăria Capitalei și TPBI va deveni astfel una dintre componentele importante ale restructurării. Operatorul nu își poate echilibra singur finanțele dacă mecanismul de contractare și plată a serviciului public continuă să genereze datorii.

Instanța decide dacă începe insolvența STB

Tribunalul București trebuie acum să verifice documentele și condițiile prevăzute de lege. Doar judecătorul-sindic poate dispune deschiderea procedurii de insolvență.

Dacă cererea este admisă, compania va intra sub regulile speciale ale Legii insolvenței. Va urma o perioadă în care situația datoriilor, creditorilor și contractelor trebuie clarificată înaintea unui plan de reorganizare.

Pentru călători, efectul imediat ar trebui să fie aproape invizibil. Miza reală este dacă restructurarea poate transforma STB într-un operator sustenabil financiar fără diminuarea serviciului public.

Insolvența STB devine astfel nu doar o problemă contabilă, ci un test pentru modul în care Bucureștiul își finanțează transportul public. Compania trebuie să reducă datoriile fără să transfere criza către călători.