ANAF extinde clasificarea firmelor în categorii de risc fiscal. 7.000 de contribuabili au primit deja notificări

ANAF extinde clasificarea firmelor în categorii de risc fiscal. 7.000 de contribuabili au primit deja notificări
ANAF va clasifica firmele în 3 categorii de risc fiscal până la finalul lui 2027. Istoricul administratorilor va conta, iar experții cer transparență. Sursa foto: Pexels
ANAF pregătește clasificarea tuturor firmelor după riscul fiscal până la sfârșitul lui 2027. Companiile vor fi încadrate în trei categorii, iar controalele ar urma să fie concentrate asupra celor cu risc ridicat. Fiscul a identificat deja aproximativ 1.800 de societăți în această situație. Miza pentru firme este și posibilitatea de a corecta o evaluare greșită.

Președintele ANAF, Adrian Nica, a anunțat că instituția va diferenția tratamentul firmelor în funcție de comportamentul lor fiscal. Aproximativ 7.000 de notificări au ajuns deja la contribuabili considerați cu risc mediu, pe baza datelor din 2024. Conducerea Fiscului a recunoscut că unele erau neclare.

Cele trei clase există deja în Codul de procedură fiscală. Noutatea constă în aplicarea generalizată și analiza centralizată a datelor.

Fiscul va urmări și istoricul celor care conduc firmele

Analiza va include și istoricul administratorului, a precizat Nica. El a comparat un antreprenor care conduce de 30 de ani o firmă fără restanțe cu altul care a trecut prin zeci de societăți abandonate sau vândute cu datorii.

Legea indică înregistrarea fiscală, declarațiile, plățile, cazierul fiscal și alți indicatori economici. Ponderile viitorului punctaj nu sunt încă publicate integral. O societate din comerț, cu rulaj mare și marjă mică, nu poate fi evaluată mecanic după aceleași repere ca un cabinet de consultanță. ANAF anunță că va elabora metodologii adaptate activităților economice.

Analistul economic Adrian Negrescu susținea, într-un interviu recent, că datele ANAF ar trebui folosite pentru identificarea fraudelor de TVA, nu pentru controale de rutină la firmele corecte. Susținea și avantajele unui punctaj bun. „Este exact direcția corectă. Rezultatele pot apărea în 6–12 luni la TVA, pentru că acolo frauda lasă cele mai multe urme digitale.”

Riscul nu echivalează cu frauda. O plată întârziată sau o diferență între raportări pot semnala nevoia unei verificări, nu dovedesc automat încălcarea legii.

Problema firmei care își corectează greșeala, dar rămâne suspectă

Oana Luca, consultant fiscal, expert contabil și auditor financiar, a atras atenția asupra unei slăbiciuni posibile a clasificării. O societate poate stinge restanțe sau rectifica declarații. Nu se știe cât de repede se actualizează profilul ei. Dacă rectificarea unei greșeli nu schimbă evaluarea decât după luni, firmele pot suporta costuri pentru probleme deja rezolvate.

În analiza publicată, specialista arată că un sistem informatic trebuie să distingă între istoricul firmei și situația actuală. „Un algoritm bun trebuie să știe să identifice riscul. Un sistem fiscal echilibrat trebuie să știe și când acel risc s-a redus.”

Legea adaugă o dificultate. Comunicarea, la cerere, a clasei de risc este suspendată până la 31 decembrie 2026. Codul de procedură fiscală nu permite obiecții la stabilirea clasei, deși corectarea datelor eronate este o problemă distinctă.

Negrescu critica încă din 2025 administrarea datoriilor fiscale fără suficientă atenție la situația reală a companiilor. „De ce? Pentru că ANAF judecă în continuare contabil, fără să țină cont de realitatea economică.” Nu comenta viitorul scor, ci evaluările desprinse de context.

Menținerea unui risc ridicat poate produce controale costisitoare. Recunoașterea rapidă a corecțiilor ar încuraja conformarea.

24 de verificări pot influența rambursarea TVA

Riscul fiscal are deja efecte în proceduri specifice. Oana Luca a analizat regulile intrate în vigoare la sfârșitul lunii septembrie pentru rambursările de TVA. Ordinul ANAF conține 14 situații, dintre care ultima cuprinde 11 verificări distincte ale furnizorilor. În practică, rezultă 24 de teste posibile.

„«24 de teste» nu este formularea juridică a ordinului. Actul normativ conține 14 poziții în Anexa nr. 6”, preciza Oana Luca. Distincția contează: regulile pentru rambursarea TVA sunt o procedură specifică, nu formula finală a clasificării generale pe trei niveluri.

La rambursare, ANAF poate evalua și furnizorii. O firmă riscă verificări pornite de la indicatorii altui participant. Existența unei alerte nu înseamnă însă refuz automat. Procedura presupune analiză și un referat motivat, supus aprobării.

Analistul economic Adrian Negrescu insista, în mai 2026, asupra folosirii instrumentelor digitale pentru selectarea controalelor. „ANAF trebuie să aducă economia subterană la suprafață pentru a echilibra bugetul.” El cerea folosirea integrată a e-Factura, e-TVA și e-Transport.

O rambursare întârziată poate obliga o firmă să ia credit și să plătească dobânzi. Filtrarea fraudelor nu trebuie să blocheze banii contribuabililor corecți.

Datele din contabilitate pot cântări și la bancă

Digitalizarea extinde și utilizările posibile ale informațiilor fiscale. În septembrie, Oana Luca a analizat un proiect prin care băncile ar putea obține, cu acordul firmei, date din declarațiile D100, D101 și D300. Datele ar servi analizei de credit. Proiectul condiționează transmiterea de acordul reprezentantului legal. Nu reprezintă un acces liber și permanent al băncilor la dosarul fiscal al companiei.

„Cele două perspective nu sunt identice. O informație perfect explicabilă fiscal poate genera întrebări atunci când este privită prin lentila riscului de credit”, observa specialista. Proiectul privind schimbul de date nu înseamnă că băncile primesc automat scorul de risc ANAF.

Companiile trebuie să poată explica diferențele dintre facturi, bilanțuri și declarații. TVA de recuperat după o investiție sau diferențele dintre profitul contabil și cel fiscal nu înseamnă automat fraudă.

Negrescu considera, în octombrie, că reformele ANAF nu se rezumă la programe informatice. Contează și folosirea efectivă a datelor. Într-o analiză despre buget și colectarea taxelor, avertiza: „Toate aceste reforme au un numitor comun: sunt dificile politic și nu aduc rezultate peste noapte. Alternativa este însă mult mai costisitoare.”

Un sistem bun trebuie evaluat și după timpul economisit firmelor

Oana Luca atrăgea atenția, într-o altă analiză, că performanța Fiscului nu se poate măsura doar prin încasări. „Colectarea este o funcție fundamentală a ANAF. Încasările nu descriu însă singure calitatea unei administrații fiscale.” Contează și timpul necesar rambursărilor și soluționării cererilor. O analiză performantă ar trebui să reducă orele pierdute de contabili pentru clarificarea alertelor și să limiteze inspecțiile repetate asupra acelorași operațiuni.

Conducerea ANAF promite notificări mai clare, cursuri gratuite pentru contribuabili în 2027 și metodologii de control adaptate sectoarelor economice. Prima metodologie, pentru agricultură, este anunțată pentru noiembrie.

Firmele trebuie să știe de ce sunt considerate riscante, cum corectează erorile și când primesc o nouă evaluare.

Scorul fiscal poate ajuta ANAF să folosească mai eficient inspectorii și să urmărească marile fraude. Dar succesul reformei nu se va vedea numai în numărul controalelor ori în sumele colectate. Va conta dacă firmele corecte scapă de verificări inutile, iar erorile remediate sunt recunoscute rapid.

0 comentarii