Economia României s-a contractat în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate a lui 2026. În perioada de declin, consumul privat a scăzut cu peste 2%.
Înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor a limitat creșterea veniturilor gospodăriilor. Inflația s-a apropiat de 10% și le-a redus puterea de cumpărare.
Ce poate susține creșterea economică din 2027
În primăvară, Comisia Europeană estima încă un avans de 0,1% al PIB-ului României pentru 2026. Noua prognoză indică o stabilizare în a doua jumătate a anului, susținută de exporturi și de îmbunătățirea treptată a cererii interne. Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sprijină și ea economia.
Comisia estimează că PIB-ul va crește cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. Consumul ar beneficia de majorarea unor salarii din sectorul public și a unor pensii. Fondurile europene de coeziune și redresarea investițiilor private ar putea compensa parțial reducerea finanțărilor prin PNRR. Pe fondul reducerii numărului de angajați, rata șomajului ar atinge un vârf de aproximativ 6,7% în 2026. Comisia anticipează că rata va coborî treptat, pe măsură ce economia își revine.
Inflația medie este estimată la 7,9% în 2026
Estimarea anterioară pentru 2026 era de 7%, după o inflație medie de 6,8% în 2025. Majorarea TVA și a accizelor a accelerat scumpirile în a doua jumătate a anului trecut. Un alt factor a fost eliminarea plafonării prețurilor la electricitate pentru gospodării. În 2026, scumpirea petrolului și efectele secetei asupra pieței energiei au alimentat inflația.
Inflația medie ar coborî la 4,4% în 2027, peste intervalul țintit de Banca Națională a României (BNR). Pentru 2028, Comisia anticipează o rată de 3,8%. Introducerea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2) ar putea încetini scăderea inflației.
Producția de gaze naturale de la Neptun Deep ar urma să susțină exporturile, cu un efect mai vizibil în 2028. Pentru acel an, Comisia estimează că deficitul de cont curent va coborî sub 6% din PIB. O nouă perioadă de instabilitate politică ar putea îngreuna reducerea deficitului bugetar și amâna deciziile de investiții ale companiilor. Incertitudinile privind cererea externă, mai ales în sectorul auto, și costurile ridicate cu energia rămân riscuri pentru industrie.
Prognoza pentru finanțele publice până în 2028
Deficitul bugetar este estimat la 6% din PIB în 2026, față de 7,8% în 2025. Scăderea reflectă măsurile fiscale din a doua jumătate a anului trecut și controlul cheltuielilor publice. Majorările de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar putea aduce în 2026 venituri suplimentare echivalente cu 1,2% din PIB.
Comisia anticipează un deficit de 5,8% din PIB în 2027 și de 5,6% în 2028. Cheltuielile pentru apărare ar urma să crească de la 1,7% din PIB în 2025 la 2,2% în 2028. Împrumuturile din programul european SAFE vor acoperi o parte din costuri. Datoria publică este estimată la aproximativ 64% din PIB în 2028, față de 59% în 2025. Principalele cauze sunt deficitele bugetare ridicate și plata dobânzilor, potrivit Comisiei Europene.

:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/bruxellescomisia-europeana.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/bani-4-sursa-foto-pixabay.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/09/bani-calculator-grafice.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/salariu.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/05/ronaldcandonga-job-53825011280.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/apollo.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/invest-qatar.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://businessedge.ro/wp-content/uploads/2026/11/bvb-clopotel-12.jpeg)