Peste 81% dintre antreprenori spun că mediul de afaceri s-a deteriorat. Firmele intră în modul de apărare

Sondajul IMM România, realizat între 24 și 30 septembrie pe 1.290 de antreprenori, confirmă ruptura. 46,5% văd o deteriorare a mediului de afaceri, iar 34,9% una foarte mare. Doar 3,1% spun că situația s-a îmbunătățit. Niciun respondent nu a ales varianta unei îmbunătățiri foarte mari.

Eșantionul este dominat de companiile mici: 55% sunt microîntreprinderi, 31,8% firme mici și 12,4% companii mijlocii. Nu vorbim despre giganți care pot absorbi ușor un șoc. Pentru aceste firme, câteva luni slabe pot schimba planul de investiții sau existența afacerii.

55% au încasări mai mici, iar cererea devine problema numărul unu

Semnalul cel mai puternic vine din vânzări. Pentru 28,8% dintre antreprenori, principala problemă a pieței este scăderea cererii. Aproape la egalitate, 28,5% indică majorarea costurilor cu forța de muncă. Pentru 20,8%, presiunea vine din energie și carburanți.

Mai mult de jumătate dintre firme, 55%, spun că în ultimele șase luni le-au scăzut încasările. Alte 11,6% au întârzieri de peste 60 de zile la plata datoriilor. 10,9% au redus oferta, iar 8,5% au tăiat din personal. Este fotografia unei economii care se strânge ca un acordeon. Întâi dispare clientul, apoi scade cash-flow-ul, iar antreprenorul începe să taie.

Nici perspectiva următoarelor șase luni nu arată mult mai bine. 30,2% se așteaptă la o scădere moderată a activității, 23,3% la una semnificativă. Alți 27,9% văd stagnare. Doar 9,3% văd o creștere moderată și nimeni nu anticipează o creștere puternică.

Florin Jianu spune că spiritul antreprenorial începe să pălească

Datele din sondaj se întâlnesc cu o altă statistică. În prima jumătate a anului s-au înregistrat aproximativ 96.000 de firme noi, dar s-au închis 110.000-111.000. Diferența schimbă sensul poveștii antreprenoriale. România nu mai discută doar despre cât de repede cresc firmele. Ies din economie mai multe decât intră.

Florin Jianu, președintele IMM România, vede acest dezechilibru ca pe un semnal care apare înaintea statisticilor mari. „Spiritul antreprenorial, din păcate, pălește. Ăsta ar trebui să fie, încă o dată, un avertizor timpuriu.”

Nu este doar problema numărului de firme. Pentru prima dată în acest an, spune Jianu, IMM-urile au ajuns la un spor negativ al angajărilor. Pleacă mai mulți oameni decât sunt recrutați.

„Foarte multe contracte de muncă închise sau puse pe hold. Cam aceasta este situația în ceea ce înseamnă întreprinderile mici și mijlocii.”

Sondajul confirmă prudența. 55,8% dintre companii intenționează să păstreze numărul actual de angajați, dar aproape 36% indică diferite variante de disponibilizare. Doar 8,5% vorbesc despre angajarea unuia sau a câtorva salariați. Când firma mică nu mai recrutează, seamănă cu un magazin care stinge jumătate dintre becuri înainte de închidere.

Antreprenorii nu cer doar taxe mai mici. Cer să știe ce urmează

Nemulțumirea față de stat este aproape generalizată. 59,7% descriu drept nefavorabil sprijinul politic pentru antreprenoriat. Alți 27,1% îl văd mai degrabă nefavorabil. Împreună, rezultă aproape 87%.

Despre politicile publice, 27,1% spun că le cresc costurile de funcționare. 21,7% le consideră rupte de nevoile IMM-urilor, iar 17,8% spun că îngreunează dezvoltarea. Birocrația apare separat pentru 8,5%. Problema seamănă mai puțin cu o taxă singulară și mai mult cu o ceață. Un impozit mare poate fi calculat; o regulă schimbătoare, mult mai greu.

Florin Jianu insistă tocmai asupra predictibilității. „De fapt, asta cer antreprenorii, nu neapărat o scădere a fiscalității. Sigur că e ideală.”

Lista de revendicări arată totuși cât de mare a devenit presiunea pe costuri. 68,2% cer reducerea taxării muncii, iar 56,6% vor impozitul pe dividende la 5%. 41,9% cer energie electrică mai ieftină. Alte 43,4% dintre răspunsuri cer granturi europene pentru IMM-uri, iar 26,4% debirocratizare.

Adrian Codîrlașu vede aceeași problemă în cifrele mari ale economiei

Pesimismul antreprenorilor nu stă izolat de tabloul macroeconomic. Indicatorul CFA de Încredere Macroeconomică a coborât în august la 39,5 puncte. Scăderea a fost de 4,8 puncte. Componenta anticipațiilor a pierdut 7,2 puncte, până la 40,8.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că problema nu este una strict conjuncturală. „Este o problemă structurală la noi. Inflația este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar.”

CFA vede pentru 2026 o creștere economică de numai 0,1%, practic o economie pe loc. În sondaj există și opinii de recesiune. Deficitul bugetar este estimat la 5,8% din PIB. Datoria publică ar putea ajunge la 63% din PIB în următoarele 12 luni. În plus, 90% dintre participanți se așteaptă la deprecierea leului.

În asemenea condiții, spațiul statului pentru a cumpăra liniște economică prin noi cheltuieli se îngustează. Codîrlașu rezumă riscul fără prea mult loc de interpretare. „Nu mai avem niciun spațiu de manevră pentru creșterea deficitului bugetar. Orice abatere de la acest parcurs înseamnă downgrade.”

Problema este că ajustarea bugetară poate lovi tocmai economia care ar trebui să producă veniturile necesare ajustării. Taxele mai mari reduc marjele sau ajung în prețuri, consumul mai slab lovește vânzările, iar dobânzile ridicate scumpesc investițiile. Este un cerc în care statul încearcă să-și repare bilanțul, iar firmele încearcă în același timp să-și protejeze propriul bilanț.

De la „cum cresc” la „cum trec anul”

Agențiile de rating au păstrat România în categoria recomandată investițiilor. Avertismentele nu au dispărut. Adrian Codîrlașu descria recent cât de aproape a fost riscul unei retrogradări. „Ne-a trecut glonțul pe la ureche, poate chiar foarte aproape de ureche. Asta îmi arată o înrăutățire a perspectivelor pentru economia românească.”

Pentru antreprenor, ratingul nu este o literă abstractă pusă lângă numele României. El intră, pe ocolite, în dobândă, costul finanțării, cursul și prețul importurilor. Influențează și decizia investitorului de a aduce bani. Când toate aceste costuri urcă, o companie mică nu mai discută despre extinderea halei. Discută despre cât cash păstrează în cont.

Aici apare miza reală a sondajului IMM România. O economie nu intră în dificultate numai atunci când PIB-ul afișează minus. Poate începe mai devreme, în momentul în care antreprenorii nu mai angajează, nu mai investesc și nu mai deschid firme.

În ultimii ani, reziliența antreprenorului român a devenit aproape o glumă recurentă. Se schimbă taxele, crește energia, se blochează finanțarea, iar firma găsește o portiță. Problema este că reziliența nu este un model economic. Dacă peste 81% spun că terenul de joc s-a stricat, avertismentul nu mai poate fi tratat ca o simplă nemulțumire a patronului. Poate fi zgomotul făcut de economie înainte să frâneze mai puternic.