Ce este ROBOR și cum îți influențează rata la bancă. Indicatorul care poate majora sau reduce dobânda la credit

Deși apare în aproape toate știrile economice, puțini știu ce reprezintă, cum este calculat și de ce fluctuează.

ROBOR este prescurtarea de la Romanian Interbank Offer Rate. Mai simplu spus, este dobânda la care băncile comerciale din România sunt dispuse să împrumute bani altor bănci, în lei, pentru diferite perioade de timp. Practic, și băncile au nevoie uneori să se împrumute între ele. Unele au surplus de lichiditate, adică au mai mulți bani disponibili decât au nevoie în acel moment. Altele au nevoie temporar de fonduri. Aceste împrumuturi au loc pe piața interbancară, iar ROBOR reprezintă prețul acestor bani.

Indicele este publicat în fiecare zi lucrătoare și există pentru mai multe scadențe: o zi, o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și douăsprezece luni. Cel mai cunoscut este ROBOR la trei luni (ROBOR 3M), deoarece acesta a fost utilizat ani la rând ca indice de referință pentru majoritatea creditelor ipotecare și de consum în lei acordate înainte de mai 2019.

Cum se stabilește ROBOR

Mulți cred că ROBOR este stabilit direct de Banca Națională a României. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. În fiecare zi lucrătoare, la ora 11:00, cele zece bănci participante la procesul de fixing transmit dobânzile la care sunt dispuse să împrumute alte bănci. După eliminarea celor mai mari și celor mai mici cotații, se calculează media aritmetică a valorilor rămase. Rezultatul este ROBOR pentru fiecare scadență. BNR administrează regulile după care se desfășoară procesul, însă indicele rezultă din cotațiile transmise de participanții la piața interbancară.

Acest mecanism este utilizat pentru ca valoarea indicelui să reflecte cât mai fidel costul banilor din piață și să nu poată fi influențată de o singură bancă.

De ce fluctuează ROBOR

ROBOR nu are o valoare fixă. El poate crește sau scădea aproape zilnic, în funcție de condițiile din economie și din sistemul bancar.

Cel mai important factor este politica monetară a Băncii Naționale a României. Atunci când inflația este ridicată, BNR majorează, de regulă, dobânda-cheie pentru a reduce consumul și pentru a tempera creșterea prețurilor. Astfel, cresc și dobânzile de pe piața interbancară, inclusiv ROBOR. În schimb, atunci când inflația încetinește și economia are nevoie de stimulare, banca centrală poate reduce dobânda de politică monetară. În mod normal, și ROBOR urmează aceeași tendință.

Pe lângă deciziile BNR, indicele este influențat și de lichiditatea din sistemul bancar. Dacă băncile au suficienți bani disponibili, costul împrumuturilor dintre ele scade. Dacă lichiditatea se reduce și cererea de bani crește, ROBOR urcă.

La evoluția indicelui contribuie și alți factori. Printre aceștia se numără inflația, evoluția economiei, deficitul bugetar, percepția investitorilor asupra riscului de țară sau deciziile marilor bănci centrale, precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a SUA.

Cum îți influențează ROBOR rata la bancă

Pentru persoanele care au contractat credite în lei înainte de mai 2019, ROBOR este unul dintre elementele care stabilesc dobânda variabilă.

Dobânda plătită de client nu este egală cu ROBOR. Ea este formată din două componente. Prima este indicele ROBOR, care se modifică în funcție de evoluția pieței. A doua este marja fixă a băncii, stabilită prin contract și care rămâne aceeași pe toată durata creditului.

Dacă, de exemplu, un contract prevede o marjă de 2,5%, iar ROBOR la trei luni este 5%, dobânda totală va fi de 7,5% pe an.

Atunci când ROBOR crește, dobânda totală crește și ea. În consecință, ratele lunare devin mai mari. Dacă ROBOR scade, costul creditului se reduce, iar rata lunară poate deveni mai mică.

În cazul creditelor ipotecare, chiar și o modificare aparent mică a indicelui poate avea un impact important asupra ratelor. Asta deoarece împrumuturile sunt contractate pe perioade de 20 sau 30 de ani.

De ce este necesar ROBOR

ROBOR există pentru că băncile au nevoie de un reper comun care să reflecte costul real al banilor din piață. Fără un astfel de indicator, fiecare instituție de credit ar putea calcula dobânzile după propriile criterii, ceea ce ar reduce transparența și ar face dificilă compararea ofertelor.

Indicele oferă un punct de referință unic pentru piața bancară și permite actualizarea dobânzilor variabile în funcție de condițiile economice.

În ultimii ani, însă, importanța sa pentru creditele noi a scăzut. Începând din mai 2019, pentru majoritatea creditelor noi acordate populației cu dobândă variabilă se utilizează IRCC – Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor. Acesta este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor efective realizate între bănci, nu pe baza cotațiilor transmise în cadrul fixingului. Totuși, milioane de credite mai vechi continuă să fie legate de ROBOR, motiv pentru care evoluția acestui indice rămâne urmărită cu atenție atât de bănci, cât și de debitori.

ROBOR nu este o taxă și nici o dobândă stabilită arbitrar. El reprezintă costul la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară și este calculat după o metodologie strictă administrată de BNR. Evoluția sa reflectă starea economiei, nivelul inflației, lichiditatea din sistemul bancar și deciziile de politică monetară.

Pentru românii care au credite cu dobândă variabilă bazată pe ROBOR, orice modificare a indicelui se poate traduce prin rate lunare mai mici sau mai mari. Din acest motiv, ROBOR rămâne unul dintre cei mai importanți indicatori financiari din economia României.