Banca Mondială estimează o creștere de 0,5% pentru România în 2026. Prognoza este de două ori mai mică față de cea din ianuarie

Revizuirea arată o frânare severă a activității economice. Consumul privat, investițiile și climatul regional apasă tot mai mult asupra economiei. Măsurile fiscale mai dure limitează spațiul pentru o revenire rapidă.

Prognoză redusă pentru economia României

Banca Mondială și-a revizuit puternic estimările privind evoluția economiei românești în 2026. Instituția vede acum o creștere de numai 0,5%, potrivit raportului ECA Economic Update. În ianuarie, aceeași instituție estima un avans de 1,3%. Diferența arată o deteriorare clară a perspectivelor economice. Și estimarea pentru 2027 a fost coborâtă. Noua proiecție indică o creștere de 1,4%. În prognoza anterioară, nivelul estimat era de 1,9%. Semnalul transmis indică fatul că revenirea economică va fi mai lentă decât se anticipa.

Ajustarea fiscală și dobânzile ridicate lovesc consumul

Potrivit analizei Băncii Mondiale, încetinirea este legată de eforturile de ajustare fiscală ale Guvernului. Politica bugetară mai strictă a redus impulsul venit din cheltuielile publice. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public a limitat veniturile disponibile. În același timp, politica monetară restrictivă a apăsat asupra cererii.Efectul cel mai vizibil a apărut în consumul privat. Anul trecut, consumul a crescut cu numai 0,6%. În 2024, ritmul fusese de aproape 6%. Diferența explică o mare parte din slăbirea economiei. Pe fondul acestor evoluții, creșterea generală a economiei a coborât la 0,7% anul trecut. A fost cea mai lentă expansiune de după perioada pandemiei. Pentru o economie sprijinită mult timp de consum, schimbarea este majoră. Când populația cumpără mai puțin, firmele vând mai puțin și investesc mai prudent.

Deficitul bugetar scade, dar costul economic rămâne ridicat

Raportul subliniază și un element pozitiv pentru finanțele publice.
România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut.
În 2024, deficitul fusese de 9,3% din PIB. Corecția a venit printr-un pachet consistent de reforme și măsuri fiscale. Majorările de taxe și înghețarea unor cheltuieli au contribuit la reducerea dezechilibrului bugetar. Rezultatul este important pentru credibilitatea fiscală a statului. Totuși, o consolidare rapidă vine cu efecte economice vizibile. Când statul cheltuiește mai puțin, cererea internă pierde din forță. Banca Mondială estimează că deficitul bugetar ar putea coborî sub 6% din PIB până în 2027. Provocarea rămâne menținerea creșterii economice într-un ritm decent. Echilibrul dintre stabilitate bugetară și dezvoltare va fi greu de obținut.

Presiuni economice regionale și nevoia unor măsuri clare

Slăbirea economiei românești nu apare separat de restul regiunii. Banca Mondială avertizează că întregul spațiu Europa și Asia Centrală va încetini semnificativ în 2026. Cauzele invocate sunt conflictul din Orientul Mijlociu, tensiunile geopolitice și fragmentarea comerțului. Creșterea economică pentru țările în curs de dezvoltare din regiune este estimată la 2,1%. Rusia ar urma să încetinească la 0,8%. În restul regiunii, ritmul de expansiune ar putea ajunge la 2,9%. Costurile mai mari ale energiei reduc consumul, iar incertitudinea afectează investițiile. Statele dependente de importurile de gaze, petrol și îngrășăminte rămân vulnerabile, potrivit Agerpres.

Raportul arată și că politicile industriale trebuie orientate spre competitivitate, nu spre protejarea slăbiciunilor existente. În prezent, aproape două treimi dintre intervenții vizează agricultura și industria alimentară. Doar 10% merg către sectoare de înaltă tehnologie sau bunuri de capital.
Pentru o creștere mai puternică, regiunea are nevoie de reforme care modernizează mediul de afaceri, stimulează antreprenoriatul și îmbunătățesc educația.