Românii din diaspora pot primi până la 200.000 de euro pentru afaceri în țară. Programul are un buget de 100 de milioane de euro

Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului. Finanțarea va fi acordată prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Miza programului nu este doar revenirea unor români din diaspora acasă.

Se urmărește transformarea experienței acumulate în străinătate în capital antreprenorial pentru economia locală. România încearcă astfel să lege diaspora de investiții, locuri de muncă și dezvoltare regională.

Granturi de până la 200.000 de euro pentru firme noi

Programul este destinat firmelor nou înființate de români din diaspora. Granturile pot acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții. Plafonul maxim este de 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar.

Schema include și credite de investiții. Valoarea acestora va fi cuprinsă între 5.000 și 500.000 de euro. Perioada maximă de rambursare poate ajunge la 10 ani. Scadența finală nu poate depăși data de 31 decembrie 2037.

Sprijinul va fi acordat în perioada 2026–2029. Finanțarea va depinde de bugetul disponibil și de respectarea condițiilor de eligibilitate. Programul este gândit ca o combinație între credit, grant și contribuție proprie.

Beneficiarii trebuie să vină cu o contribuție proprie de cel puțin 10% din valoarea investiției. Pentru antreprenorii sub 35 de ani, contribuția minimă scade la 5%. Această regulă încearcă să facă programul mai accesibil pentru tinerii români din străinătate.

Cine poate cere finanțare

Programul impune mai multe condiții pentru firmele care vor să aplice. Capitalul social trebuie să fie deținut majoritar de cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate. Condiția este ca aceștia să fi locuit afară cel puțin 12 luni consecutive în ultimele 18 luni.

Solicitanții trebuie să aibă studii sau experiență profesională relevantă. Cerința minimă este de un an în domeniul pentru care se cere finanțarea. Statul încearcă astfel să evite finanțarea unor proiecte fără legătură cu pregătirea reală a antreprenorilor.

Investiția și structura acționariatului trebuie menținute cel puțin trei ani de la finalizarea proiectului. Această condiție este importantă. Ea urmărește să împiedice folosirea programului doar pentru accesarea rapidă a banilor.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat programul ca pe o investiție în capitalul românesc din afara granițelor. „Prin acest program, sprijinim inițiativa antreprenorială, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea economiei locale”, a declarat ministrul.

Diaspora nu poate fi atrasă doar cu bani

Programul vine într-un context economic și demografic dificil. România a pierdut peste 4 milioane de cetățeni în ultimele decenii. În același timp, economia are nevoie de forță de muncă, antreprenori și specialiști.

De aceea, finanțarea poate fi utilă, dar nu este suficientă. Românii plecați în diaspora nu iau decizia revenirii doar pe baza unei sume de bani. Ei se uită la școli, spitale, infrastructură, birocrație, fiscalitate și stabilitate.

Marius Luican, antreprenor și expert în analiză de piață, avertizează că statul nu trebuie să vândă diaspora doar printr-un grant. „Nu îi vinzi omului 20.000 de euro, îi vinzi un concept în care își recapătă demnitatea în țara sa, alături de familia și părinții săi”, spune acesta.

El susține că programul trebuie legat de reintegrare, nu doar de finanțare. Antreprenorii întorși în țară au nevoie de sprijin local, consiliere, predictibilitate și acces la servicii publice decente. Altfel, România riscă să ofere bani fără să repare motivele pentru care oamenii au plecat.

O miză economică pentru comunitățile locale

Dacă va funcționa, programul poate avea efect direct în orașe mici și zone mai puțin dezvoltate. O afacere nouă poate aduce locuri de muncă, taxe locale și activitate economică. Pentru multe comunități, astfel de investiții pot conta mai mult decât un proiect public izolat.

Românii din diaspora pot veni cu experiență profesională, contacte externe și standarde de lucru învățate în alte economii. Acesta este câștigul real. Nu doar banii se întorc în țară, ci și competențele.

Riscul este ca programul să devină o schemă birocratică greu de accesat. Dacă procedurile sunt complicate, iar plățile întârzie, mulți potențiali beneficiari vor renunța. Pentru diaspora, România concurează cu țări în care birocrația este mai simplă și mediul de afaceri mai predictibil. Programul „Diaspora Investește Acasă” poate fi un început. Dar revenirea românilor nu se cumpără doar cu granturi. Ea se construiește prin încredere, servicii publice mai bune și reguli stabile pentru antreprenori.