Expirarea brevetelor schimbă strategiile marilor companii farmaceutice. Vânzări de 500 de miliarde de dolari sunt expuse riscului

Grupul s-ar baza atât pe activități cu vânzări recurente și volume ridicate, băuturile și gustările, cât și pe un brand puternic, cu marje mari și potențial de extindere, francizele lanțului de restaurante fast-food.

Un scenariu asemănător s-ar contura în industria farmaceutică dacă grupul anglo-suedez AstraZeneca și compania americană Bristol Myers Squibb și-ar uni forțele. Tranzacția, anunțată în premieră recent și care pare să fi eșuat, ar fi fost una dintre cele mai mari fuziuni din istorie.

Fuziunea ar crea cel mai mare grup farmaceutic din lume după venituri, cu încasări de 107 miliarde de dolari, și al patrulea după capitalizarea bursieră. Aceasta este estimată la aproximativ 380 de miliarde de dolari. Noul grup ar fi lider în oncologie și ar avea o poziție importantă în mai multe domenii. Printre acestea se numără medicamentele biologice, bolile cardiovasculare, hematologia, afecțiunile respiratorii, imunologia și bolile rare. Statele Unite ar reprezenta principala sa piață și ar genera 54% din venituri. Portofoliul ar include 26 de medicamente de tip „blockbuster”. Denumirea utilizată în industrie pentru produsele farmaceutice cu vânzări anuale de peste un miliard de dolari.

O fuziune primită cu rezerve de investitori

Oficial, nici AstraZeneca, nici Bristol Myers Squibb nu s-au pronunțat asupra informațiilor. Iar reprezentanții celor două companii au refuzat să ofere declarații publicației. Zvonul a provocat însă agitație pe piață și arată că marile companii se repoziționează în perspectiva unei schimbări de epocă în industria farmaceutică.

Piața și-a manifestat încă de la început rezervele față de o tranzacție a cărei logică nu este pe deplin înțeleasă. Acțiunile AstraZeneca au scăzut cu aproape 10% după apariția informației.

În același timp, titlurile Bristol Myers Squibb s-au apreciat cu 0,89%, avans pe care ulterior l-au pierdut. Analiștii pun sub semnul întrebării logica strategică a fuziunii pentru AstraZeneca. Compania și-ar schimba radical strategia corporativă pentru a prelua un rival care se apropie de un moment critic. Mai exact, brevetele pentru anticoagulantul Eliquis și tratamentul oncologic Opdivo expiră în 2028.

Expirarea brevetelor pune sub semnul întrebării tranzacția

Cele două medicamente au generat anul trecut 52% din vânzările totale ale Bristol Myers Squibb. Acestea s-au ridicat la 48,194 miliarde de dolari.

„AstraZeneca reprezintă una dintre poveștile de succes ale Europei. Asta după ce și-a majorat de peste două ori cifra de afaceri în ultimii zece ani. Din perspectiva ariilor terapeutice și a pieței americane, tranzacția are sens, însă sinergiile de cost sunt greu de identificat. Iar integrarea ar fi dificilă. Procesul nu ar fi încă încheiat în momentul în care brevetele Bristol Myers Squibb ar începe să expire”, afirmă Ana Gómez, analist la Renta 4.

În plus, compania britanică a suferit recent un eșec în cazul Wainua, un medicament destinat tratării unei boli cardiace rare. Rezultatele nefavorabile ale studiului clinic avansat, de fază III, au provocat o scădere de 15% a acțiunilor în ședințele bursiere următoare. Împreună cu inițiativa neașteptată privind Bristol Myers, acest eșec „poate determina piața să pună sub semnul întrebării povestea de succes a companiei și să se întrebe dacă portofoliul său de cercetare este într-adevăr atât de solid”.

Cercetarea unui medicament durează până la 13 ani

Industria farmaceutică presupune perioade îndelungate de cercetare. Dezvoltarea unui medicament durează între 10 și 13 ani. Descoperirea și diagnosticarea moleculară, alături de studiile clinice, care durează aproximativ șapte ani, sunt cele două etape care necesită cel mai mult timp. Înainte de solicitarea autorizării unui medicament, acesta parcurge trei faze clinice. Acestea corespund unor niveluri de 30%, 50% și 70% ale progresului în procesul de evaluare pe subiecți umani.

Inteligența artificială ar putea reduce semnificativ aceste intervale. Mai exact, ar putea scurta procesul „cu doi până la trei ani. Totodată, ar putea crește până la 100% probabilitatea de succes a unui studiu clinic de fază III”.

Potrivit asociației spaniole a industriei farmaceutice Farmaindustria, doar unul dintre 10.000 de compuși ajunge pe piață. Iar costurile sunt ridicate. Astfel, dezvoltarea unui medicament nou presupune o investiție medie de 2,5 miliarde de euro. De aici rezultă importanța dezvoltării unor medicamente de mare succes comercial, cu o profitabilitate ridicată, și a introducerii constante a unor produse noi în portofoliu, pentru diversificarea veniturilor și pregătirea pentru apariția medicamentelor generice concurente după expirarea brevetelor.

Acesta este ciclul pe care companiile farmaceutice îl repetă constant. După ani în care încasează profituri consistente, ele ajung în fața unui risc major odată cu pierderea exclusivității pentru medicamente de tip blockbuster. Printre acestea se numără tratamentele pentru obezitate și diabet Ozempic și Wegovy. Cele două au aceeași substanță activă, semaglutida, și au generat pentru Novo Nordisk venituri de 31,792 miliarde de dolari în 2025, medicamentul oncologic Keytruda, care a adus Merck 31,680 miliarde de dolari și tratamentele împotriva cancerului Imfinzi, Calquence și Tagrisso. Acestea au generat venituri de 16,835 miliarde de dolari pentru AstraZeneca.

Vânzări de 500 de miliarde de dolari, amenințate de expirarea brevetelor

Compania de consultanță Evaluate estimează că vânzări cumulate de 500 de miliarde de dolari, în perioada 2026-2032, sunt expuse riscului din cauza brevetelor care vor expira în următorii ani. Piața cunoaște foarte bine acest calendar și începe să includă efectele în evaluările companiilor cu mult timp înainte. Din acest motiv, grupurile farmaceutice nu își permit să rămână inactive.

Merck și Eli Lilly au fost deosebit de active în ultimii doi ani în achiziționarea unor companii de nișă. Asta în condițiile în care marile tranzacții sunt dificil de realizat din cauza controlului strict exercitat de autoritățile de reglementare. Experții consideră că această strategie, bazată pe creștere organică, cercetare și dezvoltare internă și achiziții punctuale pentru consolidarea într-o anumită arie terapeutică sau pe o anumită piață, va continua. Iar valoarea anuală a tranzacțiilor ar putea ajunge la 200 de miliarde de dolari.

Factorul Trump

Pe lângă expirarea brevetelor și incertitudinea geopolitică, există încă un factor de presiune. Donald Trump și taxele vamale impuse de acesta. Industria farmaceutică a reușit până acum să evite măsurile punitive ale președintelui american, care încearcă să stimuleze producția internă și să reducă prețul medicamentelor pentru americani. Companiile au relocat în Statele Unite producția medicamentelor protejate prin brevete, s-au angajat să investească în această țară, AstraZeneca, de exemplu, va aloca 50 de miliarde de dolari până în 2030, jumătate din suma anunțată de AbbVie, și și-au ajustat prețurile.

„Producția este mai costisitoare în Statele Unite. Iar Europa ar putea ajunge să suporte o creștere a prețurilor, care ar reduce diferența dintre cele două piețe. Este un sector atractiv din punct de vedere politic. Asta datorită influenței pe care o poate avea asupra votului”, explică Gómez, potrivit Elpais.

La 3 noiembrie vor avea loc alegeri pentru Congres în Statele Unite. Companiile farmaceutice vor trebui să urmărească îndeaproape deciziile lui Trump, Acesta este un factor imprevizibil care ar putea determina AstraZeneca și Bristol Myers Squibb să reia negocierile.