Companiile din zona euro ezită să majoreze prețurile. Presiunile inflaționiste sunt mai reduse decât în 2022

Investitorii și Banca Centrală Europeană încearcă să înțeleagă dacă apare un nou val de inflație alimentată de conflict, similar celui de după invazia Rusiei în Ucraina. Deocamdată, răspunsul pare negativ.

Analiza Reuters a 175 de rezultate publicate, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale, arată că doar 56 de companii au majorat sau intenționează să majoreze prețurile în lunile următoare. Semn că cererea în zona euro rămâne redusă. Situația este diferită față de perioada de după invazia Ucrainei. Atunci, aproape două treimi dintre companii au crescut prețurile. Șocul energetic, cererea post-pandemie și stimulentele fiscale au dus inflația la niveluri de două cifre.

„Există o diferență clară între primăvara 2022 și primăvara 2026”, a spus Olli Rehn, membru al Băncii Centrale Europene (BCE). El a explicat că piața muncii este mai puțin tensionată, creșterea economică este mai slabă, iar sprijinul fiscal este mai redus.

Presiune mai mică pe BCE

Inflația în zona euro era de 5,9% la momentul invaziei din Ucraina. În cazul războiului din Iran, era de 1,9% și se estimează că va ajunge la 3,2% în luna mai.

Acest context reduce presiunea asupra BCE de a majora puternic dobânzile. Următoarea majorare este așteptată să fie mai degrabă un semnal anti-inflație decât un răspuns agresiv.

„BCE își poate permite mai multă răbdare”, a spus Christian Schulz de la Allianz Global Investors. El a adăugat că sunt necesare dovezi suplimentare privind inflația de bază.

Analiza companiilor și efectul asupra prețurilor

În analiză, Reuters a folosit un instrument AI pentru a examina rezultatele publicate în perioada 2 aprilie-15 mai. Acesta a verificat discuțiile despre energie și posibilele majorări de preț. Dintre companii, 105 au menționat costurile energiei, iar 91 au legat aceste costuri de războiul din Iran. Fără sectorul financiar, au rămas 136 de companii analizate. Dintre acestea, 55 au spus că au crescut sau vor crește prețurile. Cele mai multe ajustări vin de la firme expuse la energie și materii prime. Printre ele se numără BASF și Nexans.

În schimb, companiile din zona bunurilor de consum sunt mult mai prudente când vine vorba de transferul costurilor către clienți. Retaileri precum Delhaize încearcă să țină prețurile jos. Producători auto, printre care Volkswagen , pun accent mai mult pe reducerea costurilor interne.

Situația este diferită față de primăvara lui 2022. Atunci, aplicând aceeași analiză bazată pe AI pe rapoartele financiare, 108 din 132 de companii nefinanciare au crescut prețurile. Inclusiv multe firme din bunuri de consum.

Pe fondul cererii puternice și al sprijinului fiscal, companiile au putut transfera mai ușor costurile mai mari către clienți.

Companiile au învățat din conflictul provocat de situația din Ucraina

După 2022, multe companii și-au schimbat modul de gestionare a riscurilor. Analiza sugerează, de asemenea, că întreprinderile au învățat din conflictul provocat de situația din Ucraina.

Acoperirea riscurilor, asigurarea prețurilor prin contracte pe termen lung sau prin instrumente derivate, a devenit ceva mai răspândită începând cu 2022, reducând urgența de a majora prețurile. Conducerea a 74 de întreprinderi din eșantion a declarat că dispune de mecanisme de acoperire a riscurilor, față de 68 cu patru ani în urmă.

O proporție ușor mai mare de companii profitau de clauzele de indexare, care le permit să ajusteze automat prețurile atunci când costurile de producție, cum ar fi combustibilul, cresc. Un sfert dintre companiile care intenționau să majoreze prețurile utilizau astfel de clauze, față de 22% în 2022.

Companiile din eșantionul Reuters sunt, de obicei, corporații mari, cu expunere globală, listate pe indicele bursier Euro STOXX, ceea ce înseamnă că este posibil să nu reflecte realitatea firmelor mai mici. Totuși, concluziile sunt în concordanță cu un sondaj al Comisiei Europene privind așteptările firmelor în materie de prețuri de vânzare, care s-au temperat în mai după o creștere bruscă în aprilie și se situează cu mult sub nivelul atins în primăvara anului 2022.