Țara traversează o criză energetică profundă de aproximativ trei ani. Instituțiile fundamentale ale statului nu au reușit să gestioneze eficient această situație majoră. Expertul Călin Vilt a amintit restructurarea companiilor naționale de energie din anul 2000. Atunci, producția costa 38 de dolari pe megawatt-oră și genera un profit de 7%.
Analiza critică a managementului energetic și a fluxurilor financiare
Sistemul energetic a depășit anterior perioade dificile sub supravegherea organismelor financiare internaționale. În prezent, prețul energiei depășește pragul de 100 de euro pe megawatt-oră. Această diferență majoră de cost ridică semne de întrebare privind destinația fondurilor rezultate. Expertul a subliniat lipsa de transparență în utilizarea acestor resurse financiare suplimentare.
Declarațiile au fost susținute în cadrul conferinței dedicate strategiei industriale „România 2026-2040. Industria 4.0-5.0”. Evenimentul a analizat perspectivele tehnologice și economice ale țării pe termen lung.
Mecanismele de finanțare și dezechilibrele structurale ale pieței
Sistemul energetic național este perceput drept un sector capabil de autosusținere financiară exclusiv prin intermediul tarifelor achitate de consumatori. Conform Agerpres, Călin Vilt afirmă că acest domeniu a atras interesul constant al clasei politice, fiind utilizat ca sursă de venituri. După declinul altor ramuri industriale, energia a rămas pilonul principal asupra căruia s-au concentrat deciziile administrative. Expertul a criticat dur schema de sprijin prin certificate verzi, pe care o consideră cea mai oneroasă pentru cetățeni la nivelul Uniunii Europene.
În plan tehnic, piața se confruntă cu dezechilibre majore din cauza lipsei capacităților de stocare. România exportă surplusul de energie la prețuri minime și recurge la importuri atunci când costurile sunt ridicate. Deși au fost instalate numeroase capacități de producție din surse regenerabile, absența infrastructurii de stocare pune presiune pe Dispecerul Energetic Național. Menținerea echilibrului sistemului a devenit o sarcină tehnică extrem de complexă în lipsa unor unități de producție stabile și predictibile.
Consumul redus de energie și blocajele investiționale strategice
România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană în privința consumului de energie electrică pe cap de locuitor. Această statistică reflectă, în viziunea expertului, problemele structurale profunde ale economiei naționale. Călin Vilt consideră imperativă creșterea acestui indicator pentru a susține dezvoltarea industrială. Situarea pe ultimul loc la nivel european este descrisă de oficial drept un aspect dramatic pentru competitivitatea țării.
Totodată, oficialul a semnalat întârzierile majore în realizarea investițiilor de anvergură. Proiectele Unităților 3 și 4 de la centrala nucleară din Cernavodă rămân, de mai mulți ani, într-o etapă exclusiv birocratică. În paralel, au fost dezafectate capacități de producție bazate pe combustibili fosili fără a fi asigurate surse alternative de înlocuire. Această politică energetică slăbește sistemul național în perioadele de vârf. În absența unor unități de producție funcționale, România este nevoită să apeleze la importuri costisitoare pentru a acoperi cererea internă.