Per total, economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024. Valoarea estimată de INS pentru PIB-ul pe anul trecut este de 1.916,4 miliarde de lei.
În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, situația se prezintă astfel:
– agricultura, silvicultura şi pescuitul au contribuit cu 0,2%.
– construcţiile cu 0,5%.
– informaţii şi comunicaţii cu 0,3%.
Industria, Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul și alte cinci domenii nu au avut niciun aport la evoluția PIB. Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport au avut o contribuţie negativă (-0,3%).

Cum s-a modificat estimarea INS
Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,1% în a doua variantă a estimării INS. Astfel, valaorea s-a diminuat de la 101,0% la 100,9%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2025, între cele două estimări, au înregistrat:
– cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +0,4% la +0,3% (de la 100,6% la 100,5%).
– cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la 0,0% la +0,1% (de la 99,7% la 101,0%).
– consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,3% la -0,6% (de la 96,8% la 94,6%).
– formarea brută de capital fix, de la +1,0% la +0,9% (de la 104,1% la 103,4%).
Se confirmă verdictul de recesiune tehnică
Datele INS confirmă prognoza inițială, care indică intrarea României în recesiune tehnică, ca urma a doua trimestre consecutive de scădere. În trimestrul III de anul trecut diminuarea a fost de 0,2%.
Evoluție care fusese anunțată de mai mulți economiști. „Estimările externe nu au corespuns de multe ori cu cifrele anunțate oficial. Dar dacă vineri (ziua publicării datelor INS pentru trimestrul IV – n.r.) este anunțată oficial recesiunea tehnică, nu cred că cineva rațional mai are ceva de comentat. Ai jucat-o ideologic, printr-o consolidare profund inechitabilă. În defavoarea capitalului autohton și a românilor vulnerabili și din clasa mijlocie. Și printr-o consolidare profund irațională economic – măsuri puternic contracționiste + întarzierea masivă a Planului Economic de Relansare. (…) Astfel de consolidări fiscal- bugetare specifice anilor 2000 nu mai funcționează. Fără moderarea adversității și tintirea punctuală a celor vulnerabili, consolidarea fiscal-bugetară nu poate avea succes”, a scris economistul Cristian Socol, citat de financialintelligence.
