De ce investitorii străini privesc România cu prudență în 2026? Ce spun datele sondajului realizat de Consiliul Investitorilor Străini

De ce investitorii străini privesc România cu prudență în 2026? Ce spun datele sondajului realizat de Consiliul Investitorilor Străini Sursa foto: Daily Business
În aprilie 2026, sondajul FIC indică faptul că 53% dintre companiile mari din România estimează creșteri de venituri, însă 51% consideră că mediul de afaceri s-a înrăutățit. Birocrația (88%) și lipsa de transparență (78%) rămân principalele obstacole, în timp ce 80% dintre investitori caută salvarea în Inteligența Artificială și robotică pentru a reduce costurile operaționale. Deși intențiile de investiții s-au redresat la 37%, incertitudinea legislativă și noile taxe forțează companiile să rămână precaute în raport cu piețele vecine din regiune.

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă marcată de contraste izbitoare, conform celei mai recente ediții a Business Sentiment Index (BSI). Rezultatele sondajului realizat de Consiliul Investitorilor Străini (FIC) în martie 2026, publicate astăzi, pe 22 aprilie 2026, indică o îmbunătățire fragilă a încrederii, dar subliniază temeri profunde legate de viitor. Deși cifrele privind veniturile par să se stabilizeze, investitorii rămân captivi într-un peisaj dominat de impredictibilitate legislativă și presiuni constante asupra costurilor operaționale.

România se află într-o cursă strânsă pentru atractivitate cu statele vecine, însă barierele structurale par să încetinească ritmul investițiilor străine directe. Această ediție a indicelui subliniază că, deși există o dorință clară de expansiune, mediul de business navighează încă prin ape tulburi, încercând să echilibreze oportunitățile de digitalizare cu povara administrativă tot mai grea.

Perspectivele de venituri și investiții

Așteptările marilor companii privind performanța financiară pentru anul următor arată o ușoară tendință spre optimism. Aproximativ 53% dintre firmele chestionate estimează o creștere a veniturilor generate de operațiunile din România, o valoare superioară celei de 46% raportate în toamna anului trecut. Această consolidare a intențiilor de business este încurajatoare. Totuși, specialiștii FIC avertizează că aceste semnale rămân extrem de fragile în fața eventualelor șocuri fiscale.

Planurile de investiții de capital par să revină la nivelurile înregistrate în perioada post-pandemică, semnalând o dorință de reziliență. Un procent de 37% dintre respondenți plănuiesc să își majoreze investițiile în următoarele 12 luni. Aproximativ 39% au decis să își mențină bugetele actuale. Totuși, realitatea de pe teren rămâne dură. Deși indicatorul general s-a îmbunătățit, jumătate dintre companii consideră în continuare că mediul de afaceri s-a deteriorat semnificativ față de anii precedenți, conform Agerpress.

Slăbiciunile structurale ale României

Competitivitatea României în atragerea capitalului străin continuă să evidențieze carențe care nu mai pot fi ignorate de autorități. În prezent, 46% dintre investitori percep România ca fiind mai puțin atractivă decât locațiile comparabile din regiune. Dincolo de forța de muncă, care rămâne singurul domeniu perceput ca fiind competitiv de către 58% dintre firme, celelalte capitole sunt marcate de nemulțumiri majore:

  • Birocrația excesivă: Este reclamată de un procent record de 88% dintre respondenți.
  • Transparența și politicile publice: Peste 78% dintre companii sunt îngrijorate de lipsa de consecvență în aplicarea legilor.
  • Povara fiscală și de reglementare: Acestea reprezintă obstacole critice pentru 61%, respectiv 75% dintre marile afaceri.
  • Infrastructura deficitară: Continuă să fie o barieră logistică pentru mai mult de jumătate dintre investitori (53%).

Provocările fiscale

Recentele măsuri fiscale adoptate de guvern continuă să genereze unde de șoc în bilanțurile marilor contribuabili. Majoritatea companiilor raportează creșteri semnificative ale costurilor. Acestea sunt date de impozitarea pe cifra de afaceri, taxele pe dividende și accizele specifice anumitor sectoare. Această presiune fiscală, combinată cu o inflație care afectează salariile și utilitățile, duce la o reevaluare dură a alocării capitalului.

Incertitudinea legislativă este menționată de 68% dintre liderii de business drept principala provocare. Este urmată îndeaproape de inflație și ratele dobânzilor. Mai mult, preocupările legate de energie au urcat la 42%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. În acest context, multe companii aleg să adopte o atitudine de „așteptare”. Amână proiectele de anvergură până când cadrul fiscal va oferi un minim de predictibilitate pentru calculul randamentelor pe termen lung.

0 comentarii