România pierde 15% din startup-uri. Are cea mai mare rată de relocare din Uniunea Europeană

Fenomenul arată slăbiciuni vechi în finanțare, infrastructură și acces la piețe. Pentru multe firme tinere, dezvoltarea rapidă pare mai ușoară peste graniță. Investitorii, regulile de piață și șansele de extindere cântăresc decisiv. Datele europene sugerează că România riscă să piardă tocmai companiile cu potențial mare.

România, lider european la relocarea startup-urilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la relocarea startup-urilor finanțate prin venture capital. Datele arată că 14,9% dintre firmele românești susținute de astfel de fonduri pleacă din țară. Procentul este mult peste media europeană, situată între 3,3% și 4,3%. Diferența este vizibilă și față de Bulgaria, unde nivelul ajunge la 8,8%. Lituania urmează cu 7,7%, tot sub nivelul înregistrat de România. În state cu economii mai mature, cifrele sunt considerabil mai mici. Italia are o rată de aproximativ 1%, iar Spania de 1,9%. 

Studiul a fost realizat de Joint Research Centre, centrul de cercetare al Comisiei Europene. Analiza a inclus aproape 17.000 de startup-uri finanțate prin capital de risc. Rezultatele au fost comparate cu firme europene care nu au primit astfel de investiții. În cazul companiilor fără finanțare VC, relocarea este rară. Rata scade la doar 0,3% până la 0,5%. Asta sugerează influența majoră a investitorilor în decizia de mutare.

De ce aleg startup-urile să plece

Principalul motiv ține de accesul dificil la capital mare. Multe startup-uri au nevoie de runde consistente pentru a se extinde rapid. În lipsa lor, mutarea devine o soluție de supraviețuire sau creștere. Problemele nu se opresc la bani. Accesul la piețe externe rămâne greoi pentru multe companii europene. Piața unică încă are bariere care încetinesc dezvoltarea accelerată. Un rol important îl au și investitorii americani. Mulți preferă firme înregistrate în Statele Unite. Acolo găsesc un cadru juridic familiar și mai multe oportunități de exit. Din acest motiv, aproape 73% dintre startup-urile europene relocate aleg SUA. Printre destinațiile favorite se află Silicon Valley, Boston și New York. Alte 7% merg în Marea Britanie, iar 2% în Germania.

 Aproape jumătate dintre mutări apar în primii trei ani de viață ai firmei. Și domeniul de activitate influențează decizia. Serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai mari de relocare. Industria prelucrătoare pleacă mai rar, din cauza costurilor ridicate de infrastructură. Firmele care depind de echipamente complexe sunt mai greu de mutat.

Nu orice relocare înseamnă o pierdere totală

Fenomenul este privit adesea ca un eșec pentru țara de origine. Totuși, impactul nu este mereu complet negativ. Doar aproximativ 3% dintre companiile relocate închid total operațiunile locale. Majoritatea aleg o variantă parțială de mutare. Sediul central pleacă, dar echipele rămân parțial în țara de pornire. Unele firme păstrează cercetarea, dezvoltarea sau operațiunile tehnice acasă. 

Pentru startup-urile din piețe mici, plecarea din țără poate fi inevitabilă. Uneori, mutarea ajută compania să evite falimentul. În alte cazuri, oferă acces la personal, clienți și finanțare. Pe termen lung, o astfel de strategie poate susține activitatea rămasă în țara natală. Problema reală nu este doar plecarea juridică a firmei. Mai important este câtă valoare economică rămâne acasă. Aici intră locurile de muncă, veniturile și know-how-ul. Tendința este confirmată și de evoluția unicornilor europeni. Aproape 30% dintre companiile evaluate la peste un miliard de dolari au plecat din Europa. Perioada analizată acoperă anii 2008–2021. Datele arată că migrarea lovește exact zona cu potențial maxim de creștere.

Ce soluții propune Europa

Autorii raportului cer măsuri rapide pentru limitarea presiunii de relocare. Prima direcție vizează finanțarea, mai ales pentru runde mari de investiții. Europa are nevoie de fonduri capabile să concureze cu cele americane. O altă prioritate este eliminarea barierelor din piața unică. Companiile trebuie să poată crește mai ușor între statele membre. Raportul recomandă și un regim corporativ unitar la nivel european. O astfel de schimbare ar reduce complicațiile administrative și juridice. Autorii cer mai multe fuziuni și achiziții între companii europene. Ar fi sprijinite mai ales startup-urile cu profil științific și tehnologic, conform Economica.

European Innovation Council a început deja unele programe dedicate ecosistemelor mai fragile. Printre ele se află inițiative pentru conectarea startup-urilor la piețe mai mature. Comisia Europeană pregătește și un fond de tip „Scaleup Europe”. Miza constă în mai multe investiții mari și mai puține plecări. Pentru România, semnalul este serios. Fără finanțare solidă și reguli mai prietenoase, exodul va continua. Iar costul poate fi uriaș pentru viitorul inovării locale.