Decontările voucherelor de vacanță au scăzut cu aproape 50% în primele opt luni. Cât de dependentă este industria ospitalității de stimulentele financiare

O informare recentă a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) arată că decontările voucherelor de vacanță au scăzut cu 48,95% în primele opt luni din acest an, raportat la perioada similară din 2025. În condițiile în care, anul trecut, emiterea de noi vouchere s-a redus cu aproape două treimi (64%) față de 2024.

Rezultatul anunțat de ANAT este un progres față de primele șase luni, când decontarea voucherelor de vacanță se redusese cu 60%, față de semestrul I de anul trecut. Și chiar și față de primele două luni din 2026, când decontarea scăzuse cu 52,6%, potrivit datelor asociației. Progresul de la finalul lunii august este însă unul temporar și se datorează exclusiv sezonului estival, consideră experții în domeniu.

„Când înjumătăţeşti banii care intră direct în turismul românesc de la un an la altul, nu vorbim despre o simplă ajustare, ci despre o lovitură directă dată industriei. Faptul că decontările au rămas la doar jumătate din nivelul de anul trecut arată clar cât de mult a fost afectat acest sector”, a argumentat Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT.

Potrivit acestuia, voucherele de vacanță „au demonstrat că funcționează” și au sprijinit mii de afaceri din domeniul turismului, dar nu numai.

Voucherele sunt esențiale pentru IMM-uri…

Nu este o opinie singulară. Carta Albă a Turismului din România, ediția 2026, lansată la mijlocul lunii septembrie, confirmă importanța voucherelor pentru jucătorii din această industrie. Potrivit studiului realizat de IMM România, aproape jumătate dintre operatorii din turism (48,1%) considerau voucherele drept măsura cu cel mai mare impact pozitiv. Aproape de trei ori mai puțini apreciau impactul pozitiv al TVA-ului redus.

Este o concluzie care vine într-un context dificil pentru turismul local – peste trei sferturi (76,4%) dintre operatorii care au participat la studiul menționat au declarat că au venituri în scădere. Iar 49,5% raportau scăderi de mai mult de 20%. Este o situație critică pentru multe companii, pentru că peste 80% dintre firmele participante la studiu depind de autofinanțare și mai puțin de o treime accesează creditele bancare.

„Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta timp cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare. Este esențial să menținem stimulentele financiare eficiente, cum sunt voucherele de vacanță”, a declarat cu ocazia lansării studiului Florin Jianu, președintele IMM România.

… dar nu și pentru ministerul de resort

Ambrozie Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, este însă în dezacord cu reprezentanții industriei și ai sectorului IMM-urilor.

Potrivit acestuia, dacă vrem ca turismul să crească, „trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară”. Astfel pusă problema, soluția este creșterea eficienței măsurilor de promovare a României la nivel internațional ca destinație turistică. Rezolvarea propusă de Darău constă în înființarea unei Organizații de Management al Destinației la nivel național, care să devină operațională de anul viitor.

În ceea ce privește voucherele de vacanță, ministrul a susținut în mod repetat faptul că acestea trebuie reduse gradual, pe termen mediu-lung. „Cred că dacă ai obișnuit într-o perioadă, din anumite raționamente economice, este foarte greu să elimini stimulentul cu totul fără să aibă un impact major. Eu cred într-o eliminare graduală și de aceea am și spus că anul acesta ar trebui găsită o soluție parțială pentru tichetele de vacanță. Cred că avem nevoie de o industrie atât de puternică încât să nu depindă de tichetele de vacanță. Nu cred că suntem acolo”, a explicat Irineu Darău.

Soluțiile enunțate de ministru sunt vouchere reduse și acordate doar anumitor categorii de angajați. Lucruri care deja se întâmplă. Valoarea lor este în prezent de 800 de lei, față de 1.600 cât era în 2024, diminuarea survenind anul trecut. Iar începând de anul acesta se acordă doar angajaților care au un salariu net de până la 6.000 de lei, faţă de pragul de 8.000 de lei aplicat în 2025.

Câți români își mai permit o vacanță

Discuția despre necesitatea voucherelor de vacanță pentru industria locală a turismului nu este una nouă. Au mai existat tentative de eliminare a lor, dar s-a revenit ulterior, cu ajustările de rigoare.

De exemplu, Legea 269 din octombrie 2023 prevedea că valoarea de 1.600 de lei ar fi trebuit să rămână neschimbată până pe 31 decembrie 2026. A intervenit însă între timp prima „Ordonanță trenuleț” emisă la finalul lui 2024 de Guvernul Ciolacu, care a înjumătățit valoarea cu începere de la 1 ianuarie 2025.

Toate aceste modificări au generat reacții repetate din partea reprezentanților industriei ospitalității din România, care au avertizat în repetate rânduri că eliminarea completă a voucherelor ar genera o reducere a încasărilor din turismul intern de până la 50%. Argumentele aduse au fost că aproximativ 20% dintre beneficiarii voucherelor nu și-ar mai putea permite o vacanță fără sprijinul acordat. Iar alți circa 20% care și-ar putea-o permite ar prefera să o petreacă peste hotare. Restul de 10% provenea din banii pe care beneficiarii îi cheltuie în plus, pe lângă vouchere.

Este dificil de spus cât de exact este raționamentul enunțat. Cert este însă că peste 76% dintre operatorii interni raportau, conform studiului IMM România, o scădere a veniturilor după prima jumătate a anului. Iar datele Eurostat arată că anul trecut 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță departe de casă. Este aproape dublu față de procentul din 2023 și aproape de trei ori mai mare decât media UE din 2025. Cât despre românii care își permit o vacanță și și-o petrec „afară” – raportul BNR indică un deficit comercial de 4,5 miliarde de euro pe turism.

Ce spun studiile

Problema este că efectele nu se resimt doar la nivelul operatorilor de turism, ci se propagă pe întregul lanț economic. Un efect documentat încă de acum câțiva ani, când un studiu realizat de către Academia de Studii Economice din București (ASE) pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) pentru perioada 2014-2018 arăta că 1 leu cheltuit prin voucherele de vacanță genera:

• 0,15 lei în comerțul cu amănuntul.
• 0,36 lei în HoReCa.
• 0,09 lei pentru agențiile de turism și touroperatorii din România.
• 0,52 lei în comerțul cu ridicata.
• 0,78 lei venituri la bugetul de stat.

Concluzia studiului era că, prin efectul de antrenare, veniturile care se întorceau la bugetul de stat depășeau facilitățile fiscale pe care le acorda statul prin vouchere.

Un alt studiu, realizat tot de către ASE anul trecut, arată că eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la:

• o pierdere netă de 1,744 miliarde de lei din PIB.
• eliminarea a 17.000 de locuri de muncă, din care 9.100 doar în sectoarele HoReCa, transport şi agrement local.
• reducerea semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon. 
• accentuarea disparităţilor regionale, în special în zonele dependente de turism intern.

În analiza actualizată, fiecare leu investit în vouchere aduce peste 1,6 lei în PIB.

Turiștii străini nu se înghesuie

„Voucherele de vacanţă au avut un rol major în dezvoltarea turismului intern. Ele au contribuit atât la creşterea gradului de ocupare, cât şi la fiscalizarea veniturilor din turism”, declara în urmă cu câteva luni Cristian Bărhălescu, preşedintele ANAT.

Este o afirmație care ar trebui analizată cu atenție de către autoritățile de resort. Pe de o parte, pentru că majorarea TVA-ului, creșterea costurilor cu forța de muncă, cu utilitățile, cu transportul, cu materiile prime împing tot mai multe companii din HoReCa către „soluții alternative” pentru a supraviețui.

Pe de altă parte, în 2025, industria locală a ospitalității a înregistrat o scădere de 2,4% ca număr de turiști. Cauza a fost reprezentată de turiștii români, ale căror sosiri s-au redus cu 4,6%, în timp ce înnoptările – cu 3,5%. Anul acesta, demersurile de atragere a mai multor vizitatori străini nu par să înregistreze progresele scontate – în primele opt luni din acest an, aceștia au reprezentat 19% din sosiri și 18% din înnoptări, față de 18,6% și 17,9% anul trecut.

Este adevărat însă că numărul turiștilor a scăzut, dar tour-operatorii au raportat o cifră de afaceri cumulată mai mare cu 20,5%. Cu toate acestea, profiturile lor au scăzut cu 4,5%, după ce și în 2024 s-au redus cu 5,7%.

S-ar părea deci că nici statul, nici jucătorii din industrie și – mai ales – nici clienții finali nu ies câștigați din scăderea valorică și reducerea numărului de beneficiari ai voucherelor de vacanță. Iar ignorarea efectului de multiplicare economică riscă să transforme o economie într-o notă de plată mult mai costisitoare pe termen lung.