Economia Chinei a crescut cu 4,5%, peste așteptările analiștilor. Exporturile compensează problemele din sectorul imobiliar și consumul slab 

Datele economice publicate luni evidențiază diferențele tot mai mari dintre sectoarele care susțin activitatea economică a Chinei. Industria beneficiază de comenzile internaționale, în timp ce piața internă întâmpină dificultăți în relansarea cererii.

Autoritățile de la Beijing încearcă să mențină ritmul de dezvoltare prin măsuri fiscale și sprijin pentru investiții. Evoluția economiei în ultimele luni ale anului va depinde și de capacitatea guvernului de a reduce dezechilibrele structurale.

Economia chineză a fost susținută de exporturi

Creșterea economică a Chinei a accelerat la 4,5% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă a anului precedent, deoarece cererea externă solidă pentru produsele tehnologice ale țării a compensat în mare parte efectele negative ale agravării crizei imobiliare și ale cererii slabe din partea consumatorilor.

Creșterea din trimestrul al treilea a depășit estimările economiștilor consultați de Reuters, care anticipau o expansiune de 4,4%, și a fost, de asemenea, mai mare decât minimul ultimilor trei ani, de 4,3%, înregistrat în trimestrul al doilea.

„Redresarea din septembrie a salvat performanța modestă din iulie și august”, a declarat Tianchen Xu, economist principal la Economist Intelligence Unit, atribuind revenirea îmbunătățirii investițiilor guvernamentale, care a contribuit la oprirea deteriorării continue a investițiilor în active fixe, unui sector extern „mereu puternic” și unei baze de comparație reduse. Excedentul comercial lunar al Chinei a atins un nivel record de 133,5 miliarde de dolari.

Impulsul generat de cei trei factori va continua probabil și în trimestrul al patrulea, a declarat Xu, care estimează o creștere economică de 4,7% pentru întregul an.

Datele arată o economie care continuă să se bazeze pe fabrici și pe cumpărătorii din străinătate, în timp ce gospodăriile și investitorii privați rămân reticenți. Creșterea medie din primele nouă luni a fost de 4,6%, în general în concordanță cu obiectivul oficial al Beijingului, cuprins între 4,5% și 5%.

Vânzările cu amănuntul și producția industrială

În septembrie, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creștere modestă de 1,1%, depășind prognoza analiștilor, care anticipau un avans de 0,6%, în timp ce producția industrială a crescut cu 5,5% față de anul precedent, în concordanță cu estimarea de creștere de 5,5%. Rata șomajului urban s-a situat la 5,2% în septembrie.

În primele nouă luni ale acestui an, investițiile în active fixe din zonele urbane au scăzut cu 7,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, comparativ cu declinul de 7,3% estimat într-un sondaj Reuters. Investițiile direcționate către dezvoltarea imobiliară și-au accentuat scăderea, coborând cu 20,6% în perioada ianuarie-septembrie, comparativ cu 19,9% în primele opt luni.

„Criza prelungită a sectorului locuințelor va continua să limiteze transmiterea efectelor activității industriale mai puternice către economia în ansamblu”, a declarat Sheana Yue, economist principal la Oxford Economics, în condițiile în care gospodăriile chineze au văzut cum valoarea averii lor investite în proprietăți imobiliare s-a diminuat de-a lungul anilor.

Yue a respins, de asemenea, ideea că pe piața imobiliară au apărut primele semne de redresare, deoarece vânzările de locuințe, începerea lucrărilor de construcție și prețurile oferă puține indicii că scăderea sectorului „se apropie de final”.

Creșterea economică dezechilibrată

Beijingul s-a bazat puternic pe exporturi pentru creșterea economică din acest an, însă acest motor se confruntă cu presiuni tot mai mari, pe măsură ce costurile energiei cresc, iar avansul producției industriale și al exporturilor sale a provocat îngrijorări tot mai mari în rândul partenerilor comerciali. Între timp, alte segmente ale economiei rămân slabe, afectate de consumul redus și de criza imobiliară care durează de mai mulți ani.

„Este clar că dezechilibrele interne dintre cerere și ofertă continuă să crească. Guvernul ar putea deveni mai optimist și ar putea menține o abordare pasivă, în loc să introducă măsuri de stimulare a economiei în paralel cu reformele atât de necesare”, a declarat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell, într-o notă transmisă prin e-mail după publicarea datelor de luni.

Prețurile producătorilor au crescut în cel mai rapid ritm din ultimii peste patru ani, avansând cu 5% în septembrie, în timp ce inflația prețurilor de consum rămâne sub 1%, reflectând persistența capacității excedentare de producție și a cererii slabe, care limitează capacitatea companiilor de a stabili prețurile. „Acest lucru ar putea determina companiile să absoarbă o parte mai mare din șocul costurilor prin marje de profit mai mici, în loc să majoreze prețurile de vânzare”, a declarat Yue.

Beijingul mizează pe măsurile fiscale pentru susținerea economiei

Economiștii se așteaptă, în mare parte, ca Banca Populară a Chinei să mențină neschimbate dobânzile de referință pentru credite pe parcursul acestui an, lăsând măsurilor fiscale cea mai mare parte a efortului de susținere a economiei. Deși ritmul decent de creștere ar putea reduce presiunea imediată asupra Beijingului de a intensifica măsurile de stimulare, Yue se așteaptă ca implementarea măsurilor deja anunțate să se accelereze, sprijinind investițiile și activitatea economică în trimestrele următoare.

Autoritățile chineze au intensificat sprijinul fiscal în ultimele săptămâni, inclusiv printr-un pachet de reduceri țintite ale dobânzilor și subvenții pentru creditele ipotecare, la sfârșitul lunii septembrie. La începutul acestei luni, au alocat, de asemenea, 550 de miliarde de yuani din plafonul neutilizat pentru îndatorare, pentru a contribui la reducerea presiunilor financiare asupra administrațiilor locale și la stimularea cheltuielilor pentru infrastructură, potrivit CNBC.