Economiile dezvoltate se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra finanțării. Datoriile statelor și investițiile în AI cresc costurile 

Guvernele trebuie să găsească resurse pentru finanțarea cheltuielilor publice, în timp ce marile companii tehnologice investesc masiv în inteligența artificială. Ambele categorii concurează pentru economiile investitorilor, într-un mediu financiar mai dificil decât în deceniul precedent.

Presiunile se resimt și în sectoare precum piața imobiliară, unde dezvoltarea unor proiecte noi necesită capital considerabil. Capacitatea statelor de a atrage investiții private devine astfel esențială pentru finanțarea nevoilor economice și sociale.

Randamentele obligațiunilor de stat ating niveluri nemaiîntâlnite de zeci de ani

Pe 5 octombrie, creșterea randamentului obligațiunilor americane pe 10 ani a coincis cu anunțul convocării alegerilor. Randamentul a ajuns la 5,3%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani. Randamentele cerute pentru obligațiunile suverane pe 30 de ani au atins niveluri nemaiîntâlnite de decenii. Obligațiunile britanice gilt se află la maximele din 1998. Titlurile americane Treasury au depășit 5,4% pentru prima dată din 2005.

Obligațiunile germane Bund, cu un randament de 3,5%, au depășit nivelurile observate după invadarea Ucrainei. În Japonia, randamentul a urcat rapid de la valori apropiate de zero la 3%, atingând un nivel nemaiîntâlnit din anii ’90. În Europa, cresc presiunile asupra Franței pentru a ajunge la un compromis fiscal. Guvernatorul Băncii Franței, Emmanuel Moulin, a avertizat că țara riscă să fie „sufocată de dobânzi” dacă nu ia măsuri pentru redresarea finanțelor publice. Prima de risc a Franței față de obligațiunile germane Bund a ajuns la 120 de puncte de bază. Evoluția este determinată de un deficit fiscal de peste 5%. Prima de risc se situează la niveluri comparabile cu cele din timpul crizei euro din 2012.

Datoria publică a SUA depășește 40.000 de miliarde de dolari

Investitorii au îndoieli privind sustenabilitatea fiscală nu doar a zonei euro sau a Marii Britanii, ci și a Statelor Unite. Datoria publică americană a depășit 40.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 120% din PIB.

Datoria este considerată sustenabilă dacă rata de creștere nominală a economiei depășește costul mediu al finanțării. Când PIB-ul nominal crește mai rapid decât dobânzile, ponderea datoriei tinde să scadă în timp. Însă, când se întâmplă contrariul, povara financiară crește, iar dinamica îndatorării devine vulnerabilă la costuri mai ridicate.

Principala îngrijorare este că statele vor trebui să suporte costuri financiare mai mari în următorii ani. În SUA, cheltuielile cu dobânzile reprezintă a treia cea mai importantă componentă a bugetului, după securitatea socială și Medicare. De la începutul exercițiului fiscal 2026, țara a alocat 931 de miliarde de dolari pentru plata dobânzilor. Suma a depășit pentru prima dată cheltuielile cu apărarea națională, care se ridică la 804 miliarde de dolari. Cheltuielile cu dobânzile reprezintă 14,6% din total, comparativ cu media de 8,7% din ultimul deceniu. Ele absorb 19,7% din veniturile publice.

Dobânzile ridicate cresc costurile de refinanțare a datoriilor publice

Majorarea dobânzilor pune presiune pe bugetele statelor, care trebuie să aloce resurse suplimentare pentru plata datoriei publice. Costurile cresc în special atunci când obligațiunile emise în perioadele cu dobânzi reduse ajung la scadență. Statele sunt nevoite să refinanțeze aceste datorii în condiții mai puțin favorabile.

Statele nu au profitat de deceniul dobânzilor scăzute și negative, dintre 2010 și 2020, pentru a încerca să își reducă îndatorarea. Pandemia de COVID-19 și stimulentele puternice adoptate pentru susținerea economiei globale au dezechilibrat considerabil bilanțurile statelor. Acestea se confruntă acum cu o situație în care costurile de finanțare sunt mai ridicate. În același timp, concurența pentru atragerea economiilor private este mai mare.

Marile companii tehnologice se împrumută pentru investițiile în inteligența artificială

Toți marii actori din domeniul inteligenței artificiale încearcă să atragă finanțare. Cei cinci mari furnizori de servicii cloud, Amazon, Microsoft, Alphabet, Meta și Oracle, au devenit emitenți importanți de datorie. Până anul trecut, companiile își acopereau integral investițiile din profiturile generate de propriile afaceri. În numai câteva luni, companiile au ajuns să reprezinte 20% din emisiunile de obligațiuni cu rating recomandat pentru investiții de pe piața americană.

Compania chineză DeepSeek ar putea obține cel puțin 80 de miliarde de yuani, aproximativ 12 miliarde de dolari, în ultima sa rundă de finanțare privată. Suma depășește obiectivul inițial de 50 de miliarde de yuani. Interesul este alimentat de atractivitatea celui mai recent model de inteligență artificială al companiei, V4 Flash. Un alt factor este posibilitatea unei listări la bursă anul viitor.

Rivala Moonshot urmărește, de asemenea, o listare la bursă la începutul anului 2027. Compania a încheiat o rundă de finanțare care îi atribuie o evaluare de aproape 50 de miliarde de dolari. Aceste evoluții arată că s-a accelerat cursa pentru conducerea procesului de adoptare a inteligenței artificiale. Proiectele de investiții private atrag interesul investitorilor și acționează ca motor al creșterii economice și al activității bursiere.

Costurile ridicate de finanțare amenință creșterea economică

Combinația dintre deficitele publice ridicate, nevoile mari de finanțare ale inteligenței artificiale și menținerea dobânzilor la niveluri ridicate ridică semne de întrebare. Este pusă sub semnul întrebării capacitatea economiilor dezvoltate de a suporta costurile îndatorării fără a afecta propria creștere și dezvoltarea companiilor.

Toate acestea se întâmplă într-un context de costuri financiare mai mari și inflație persistentă. Presiunile asupra finanțării se extind dincolo de bugetele publice și de sectorul tehnologic. Dezvoltarea proiectelor imobiliare și a infrastructurii presupune, de asemenea, investiții importante. În același timp, accesul la capital devine mai costisitor. În aceste condiții, statele și companiile concurează pentru atragerea economiilor private. Investitorii analizează randamentele oferite, dar și riscurile economice, politice și administrative asociate fiecărei investiții.

Creșterea acestor riscuri poate determina investitorii să solicite dobânzi mai mari pentru capitalul pus la dispoziție. Capacitatea guvernelor și a companiilor de a finanța noi proiecte depinde astfel de costurile împrumuturilor. Un alt factor important îl reprezintă disponibilitatea investitorilor de a furniza capital, potrivit El Pais.