Ministerul Finanțelor anunță că datoria publică va urca la 63,9% din PIB. Depășirea pragului legal aduce restricții bugetare

Informarea prezentată Guvernului analizează implicațiile noilor date Eurostat și obligațiile care decurg din cadrul fiscal. Documentul pune evoluția datoriei în legătură cu ajustarea deficitului și limitele europene pentru cheltuieli.

Datoria publică ar urma să crească până în 2028

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului datele Eurostat publicate la 21 iulie 2026. Potrivit statisticilor europene, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru. Prognoza ministerului indică o pondere de 61,8% din PIB pentru întregul an 2026. Nivelul ar urma să crească la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028.

După atingerea nivelului prognozat pentru 2028, Ministerul Finanțelor anticipează o inversare treptată a tendinței. Evoluția depinde însă de aplicarea programului de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea dezechilibrului dintre veniturile și cheltuielile statului.

România se află în procedura de deficit excesiv din 2020. În perioada următoare, autoritățile trebuie să combine refinanțarea obligațiilor ajunse la scadență cu reducerea necesarului suplimentar de împrumut. Regulile interne funcționează în paralel cu angajamentele asumate de România în cadrul european de guvernanță fiscală.

Planul fiscal al României acoperă șapte ani

Regulamentul (UE) 2024/1263 prevede o traiectorie de referință pentru statele cu datorii mari sau deficite peste limitele europene. Comisia Europeană stabilește prin acest mecanism evoluția compatibilă a cheltuielilor nete. Guvernul explică modul în care această traiectorie este aplicată în cazul României.

„Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârşitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus şi menţinut sub 3% din PIB. În cazul României, măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi stabilizarea datoriei publice sunt concretizate în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu, care stabileşte traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele şi investiţiile asumate pentru perioada de ajustare de 7 ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană şi aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural naţional pe termen mediu urmăreşte reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilităţii finanţelor publice şi încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031”, subliniază Guvernul.

Cheltuielile nete au limite anuale până în 2030

România trebuie să respecte plafoanele stabilite prin recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 8 iulie 2025. Pentru 2026, creșterea anuală a cheltuielilor nete este limitată la 2,6%. Plafonul urcă la 4,6% în 2027, apoi scade la 4,4% în 2028. Limitele stabilite pentru următorii doi ani sunt de 4,2% în 2029 și 4% în 2030.

Cadrul național impune separat un termen pentru intervenția legislativă după depășirea pragului datoriei publice. Legea responsabilității fiscal-bugetare cere aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel târziu în semestrul următor constatării. În cazul depășirii înregistrate în primul semestru, termenul relevant este a doua jumătate a anului 2026. Măsurile trebuie corelate cu implementarea planului fiscal și cu recomandările instituțiilor europene.

În 2025 au fost adoptate deja măsuri fiscale cu impact semnificativ. Un prim set a intrat în vigoare la începutul exercițiului bugetar, iar alte două pachete au urmat în a doua parte a anului.

Deficitul ESA ar urma să coboare la 6% din PIB

Pentru 2026, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei ESA este evaluat la 6% din PIB. Nivelul ar marca o reducere față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Diferența față de 2024 este de 3,3 puncte procentuale. Comparativ cu anul trecut, scăderea proiectată ajunge la 1,9 puncte procentuale.

Reducerea deficitului reprezintă una dintre condițiile necesare pentru încetinirea ritmului de acumulare a datoriei. Ministerul Finanțelor urmărește evoluția ambilor indicatori în cadrul programului de consolidare fiscal-bugetară.

„Măsurile de consolidare adoptate începând cu 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului şi a ponderii cheltuielilor de personal în PIB. Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligaţie a Ministerului Finanţelor, depăşirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicaţiilor şi a măsurilor necesare în raport cu evoluţia datoriei publice. Documentul prezintă consecinţele depăşirii pragului de 60% din PIB şi cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare şi readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, afirmă Guvernul.

Menținerea datoriei peste pragul legal restrânge spațiul bugetar

Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede un mecanism gradual de intervenție, construit în jurul mai multor praguri ale datoriei publice. Limita superioară a mecanismului a fost depășită potrivit ultimelor date Eurostat. Informarea Ministerului Finanțelor detaliază efectele menținerii datoriei la un nivel ridicat asupra deciziilor bugetare.

„În condiţiile în care datoria publică se menţine peste acest nivel, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistenţa socială. Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară este esenţială pentru stabilitatea finanţelor publice şi pentru capacitatea statului de a susţine, pe termen mediu şi lung, investiţiile şi serviciile publice. Reducerea graduală a deficitului şi stabilizarea datoriei publice contribuie la diminuarea necesarului de finanţare al statului, la menţinerea accesului României la finanţare în condiţii sustenabile şi la reconstruirea spaţiului bugetar necesar pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi dezvoltare economică. Respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate înseamnă, în final, o economie mai stabilă şi mai predictibilă, mai bine pregătită să răspundă unor eventuale şocuri economice şi cu o capacitate mai mare de a finanţa priorităţile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare”, mai spune Guvernul.