Necesarul de recapitalizare al firmelor a ajuns la 160,5 miliarde de lei. Datoriile comerciale depășesc finanțarea bancară

Necesarul de recapitalizare a fost estimat la 160,5 miliarde lei, cu 9,2% peste nivelul din 2023. Suma depășea 9% din produsul intern brut și se apropia de profitul net agregat al firmelor. Acesta s-a ridicat la 166,6 miliarde lei în 2024, potrivit datelor centralizate de banca centrală.

O companie este subcapitalizată când capitalurile proprii coboară sub limita legală, uneori devenind chiar negative. Situația nu înseamnă automat insolvență, însă reduce capacitatea de finanțare și absorbție a pierderilor. Firmele respective generau 7,1% din valoarea adăugată brută și angajau 12,2% din forța de muncă. Totuși, ele concentrau 27% din datoriile totale ale companiilor nefinanciare, echivalentul a 412 miliarde lei, arată o analiză Sierra Quadrant.

În 2024, aceste firme au participat la 15,2 milioane de tranzacții cu clienți, însumând 128,8 miliarde lei. Prin urmare, întârzierea unei plăți se poate transmite rapid către furnizori, transportatori, angajați sau bugetul statului.

Datele semestriale nu sunt comparabile direct cu totalurile anuale

Cel mai recent raport al BNR, publicat în iunie 2026 indică un necesar de 36,4 miliarde lei pentru raportările semestriale din 2025. Valoarea a crescut cu 8% într-un an, dar acoperă numai o parte dintre companiile românești. Raportarea interimară a cuprins 42.706 companii cu afaceri de cel puțin un milion de euro. Ele reprezentau 84% din cifra de afaceri și 77% din activele raportate la sfârșitul anului precedent.

În acest eșantion, firmele subcapitalizate reprezentau 9% din total, comparativ cu 32,6% pentru întreaga economie. Diferența nu indică o redresare spectaculoasă, deoarece majoritatea firmelor mici nu depun raportări financiare semestriale.

Companiile se finanțează masiv prin amânarea plăților

Structura bilanțurilor explică de ce capitalizarea insuficientă poate bloca relațiile comerciale dintre companiile din întreaga economie. În iunie 2025, capitalurile reprezentau 40% din pasivul firmelor, iar datoriile comerciale aveau o pondere de 18%.

Finanțarea primită de la băncile și instituțiile financiare nebancare românești reprezenta numai 9% din totalul pasivului. Practic, finanțarea oferită de furnizori era de două ori mai importantă decât cea primită de la instituțiile financiare interne. De exemplu, un comerciant poate amâna plata mărfii pentru a-și acoperi salariile și taxele curente. Furnizorul rămâne atunci fără lichidități și poate întârzia, la rândul său, plățile către partenerii proprii.

Lanțul funcționează cât timp încasările circulă, dar devine fragil când mai multe firme întârzie simultan. Creșterea termenelor de plată și recuperarea mai lentă a creanțelor amplifică această vulnerabilitate.

Îndatorarea firmelor a continuat să crească

Gradul de îndatorare a urcat la 140,5% în iunie 2025, cu 5,4 puncte procentuale într-un an. Aproximativ 35% dintre companii depășeau pragul de 200%, considerat de BNR un nivel care necesită atenție. Aceste firme generau aproximativ 35% din cifra de afaceri, ceea ce mărește importanța lor pentru economie. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor a coborât la 541%, dar a rămas peste nivelul considerat problematic. Scăderea cu 32 de puncte procentuale față de anul anterior indică totuși reducerea rezervei financiare. Majorarea dobânzilor sau scăderea profiturilor poate împinge mai multe companii către dificultăți de plată.

În martie 2026, rata creditelor neperformante ale companiilor ajunsese la 5,6%, după o creștere anuală de 1,2 puncte. Pentru populație, rata coborâse la 2,9%, evidențiind o evoluție diferită a portofoliului corporativ. Microîntreprinderile și firmele mici aveau cele mai ridicate rate, de 7,2%, respectiv 7,1%. Rata neperformanței pentru creditele corporative cu garanții de stat urca la 11,3%, potrivit raportului BNR.

Tot în martie, 53% din expunerile bancare față de companii erau denominate în valută. Pentru firmele cu venituri în lei, deprecierea monedei poate majora serviciul datoriei fără contractarea unor credite noi. Totuși, rata neperformanței pentru împrumuturile valutare era inferioară creditelor în lei, respectiv 4,1% față de 7,3%.

Peste 46.000 de radieri în șase luni

Datele au fost centralizate într-o analiză realizată de Sierra Quadrant, folosind rapoartele oficiale disponibile. Materialul include și statisticile privind ieșirile companiilor și profesioniștilor din circuitul economic. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a raportat 46.283 de radieri în primul semestru din 2026. Numărul a crescut cu 5,69% anual, iar numai în iunie avansul a fost de 9,17%.

Bucureștiul a înregistrat 8.188 de radieri, reprezentând 17,7% din totalul raportat la nivel național. Cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrate în Călărași și Galați. Radierile nu sunt însă sinonime cu insolvențele sau falimentele și includ mai multe forme juridice. Separat, peste 3.850 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență în aceeași perioadă.

Refacerea capitalurilor poate fi realizată prin reinvestirea profitului, aporturi noi ale acționarilor sau finanțare bursieră. Închiderea controlată a firmelor fără activitate poate curăța statisticile, dar nu finanțează companiile viabile. Pentru acestea, capitalul suplimentar reduce dependența de furnizori și îmbunătățește șansele obținerii unui credit bancar. Problema depășește contabilitatea, deoarece influențează investițiile, ocuparea forței de muncă și disciplina plăților din întreaga economie.